Principalele două semne de orientare pentru ascensiunea noastră

Întrebare: Dacă am înţeles bine, suntem corectaţi văzând mai întâi ceva „în credinţa deasupra raţiunii”, apoi prin Lumina care reformează care o face parte din raţiunea noastră.

Răspuns: Atingerea stării reale de percepţie corectată este numită realizare „în raţiune”. Mai întâi, văd nivelul care este deasupra şi pe care nu pot să-l ating şi să-l împlinesc în interiorul meu, dar pot să ader la el printr-un mijloc numit „credinţă deasupra raţiunii”, să-l primesc deasupra raţiunii mele, a atributelor mele.

Eu mă aflu la un anumit nivel şi vreau să urc la starea următoare, la eul meu viitor, aşa cum mi-l imaginez eu, şi mă rog pentru asta şi cer asta. Dar în această stare viitoare, superioară, am nevoie să-mi imaginez grupul, învăţătorul, scopul, pe toată lumea la un nivel superior, iar pe mine aici jos.

Când ader la ei în felul acesta, tânjesc în totalitate să fiu acolo ca un copil care visează să fie adult. Deci, pornind de la nivelul superior, prima iluminare, numită Lumina reformatoare, ajunge la mine. Este ceea ce se întâmplă pentru că sunt întotdeuna două Reshimot (gene spirituale) în noi: Reshimo de Hitlabshut (de la Lumina viitoare) şi Reshimo de Aviut (grosime) (pornind de la dorinţa actuală). Determinarea Luminii este mereu la un nivel superior, de exemplu, patru/trei.

Reshimo de Aviut este numit „raţiune” şi Reshimo de Hitlabshut este numit „deasupra raţiunii”. Astfel sunt organizate treptele scării. Noi ne aflăm în sistem şi legile lui operează atunci când studiem înţelepciunea Cabalei. Aşteptând, nu putem să simţim influenţa lor asupra noastră, dar trăim în el. Din momentul în care o persoană începe să studieze, ea operează deja în sistemul superior şi are nevoie să simtă sensul din spatele fiecărui cuvânt.

Urcarea pe scară este ridicare „deasupra raţiunii” şi intrare „în raţiune”, apoi din nou ridicare deasupra raţiunii, etc. Avem nevoie de două lucruri ca să avansăm astfel şi să nu ne împotmolim pe drum: anularea de sine şi devotamentul faţă de superior. Nu există nimic în afară de asta. Acestea sunt principalele două semne de orientare; eu pot să urc numai dacă vreau să mă anulez şi să ridic partea superioară.

Dar nu există nicio frânghie care să mă lege de partea superioară. Creez această conexiune eu însumi anulându-mă şi aderând la El. Am impresia că superiorul acţionează într-un fel total iraţional şi că Îi reproşez multe păcate. Diferite stări ne sunt înfăţişate de sus, deoarece suntem atât de opuşi spiritualităţii şi nu putem să vedem adevărul, dar trebuie să-mi anulez părerea şi să ader la superior necondiţionat.

Este foarte dificil şi putem să ne bazăm doar pe întâmplare sau noroc aici, şi nu pe raţiune. În momentul în care hotărâţi că trebuie să vă urmaţi raţiunea, rămâneţi la nivelul vostru şi nu vă mai mişcaţi. Aţi rupt deja conexiunea, aţi scăpat frânghia care vă trăgea în sus, aţi pierdut sensul şi capacitatea de a avansa. Raţiunea voastră vă aruncă imediat în afară, la nivelul corporal, şi nu mai sunteţi o fiinţă umană în plină dezvoltare, căci aţi căzut din sistem.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 03.06.2013, Scrierile lui Rabash

Discussion | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed