Războiul Macabeilor

Există multă abundenţă în lume, dar nu reuşim să o gestionăm pentru a organiza viaţa; ca o familie care prosperă material, dar există o relaţie imperfectă între ei – este imposibil să trăiască împreună. Apoi, nu există alegere şi oamenii divorţează sau, ca în cazul nostru, singurul lucru pe care am putea să-l facem este să ne conectăm. Nu ne putem îndepărta unul de altul, nici divorţa, deoarece natura ne obligă, încă, să ajungem la conexiune reciprocă.

Aici, războiul împotriva grecilor a izbucnit, războiul privind modul de a continua: fie în raţiune, fie deasupra raţiunii, adică folosind forţele de primire, sau forţele de dăruire. Vedem că este imposibil de a trăi funcţionând cu forţele de primire. Dar, dacă nimic nu lipseşte în lume, viaţa noastră devine insuportabilă, datorită relaţiilor teribile dintre noi. Chiar dacă creăm condţii minunate, există mereu problema urii şi repulsiei între noi, şi,  nimic nu ne ajută şi ruinăm vieţile noastre până când asta devine de nesuportat.

Astfel, am ajuns la recunoaşterea răului în natura umană şi înţelegem că trebuie să ne corectăm ura cu iubire. Altfel, nu este nicio şansă de a exista. Cu cât mai repede identificăm această singură opţiune, cu atât mai bine va merge. În loc de suferinţe şi probleme care alterează existenţa marii noastre familii, întregii omeniri, putem realiza o viaţă minunată corectată.

Aici războiul izbucneşte, fiecare pentru sine şi toată lumea pentru toată lumea, într-o încercare de a ajuta pe fiecare să părăsească ura şi să ajungă la iubire. Noi credem că nu este în puterea noastră şi avem nevoie de un alt partener aici, care este numit forţa superioară.

Mai mult, în acest proces începem să înţelegem că totul este predeterminat. Problema nu este că trebuie să facem, pur şi simplu, pace între noi şi să uităm ura pe care am simţit-o înainte. Totul este, de fapt, în acest scop, în acest fel, astfel că nu vom fi în măsură să fugim de separare, ego, ura pe care o simţim, spre conexiune, iubire şi dăruire prin noi înşine. Apoi, vom avea nevoie de ajutorul forţei superioare şi de a ne conecta astfel încât să fim în ea. Astfel, vom descoperi forţa superioară, singura forţă care operează în realitate.

Acest proces nu este posibil decât prin apropiere de forţa superioară, care conduce întreaga realitate, care apare în minţile noastre şi modifică realitatea, dacă ne vom întoarce spre ea cu această cerere. Apropiaţi-vă şi deveniţi din ce în ce mai dependenţi de ea. Astfel, suntem incluşi în rădăcina noastră.

Toate aceste lupte sunt divizate în două mari războaie: războiul împotriva vaselor de dăruire şi războiul împotriva vaselor de primire în scopul de a dărui. Primul război este numit războiul Macabeilor. Este în scopul de a scăpa de percepţia actuală a realităţii şi de a trece la adevărata percepţie a realităţii  care ne permite să vedem lumea spirituală. Prin urmare, noi suntem autorizaţi să vedem doar lumina lumânărilor de Hanukkah şi să nu le folosim. După victoria Macabeilor, un al doilea război izbucneşte, în scopul de a satisface dorinţele de primire pentru dăruire.

Deci, Hanukkah simbolizează sfârşitul primei părţi a muncii noastre. Adevărul este că, aceasta este jumătatea cea mai dificilă. Prin urmare, această sărbătoare nu este menţionată direct nicăieri în Biblie, ci numai evocată prin sugestii, deoarece este sărbătoarea Luminii, a dăruirii.

Este imposibil de a exprima corect aceasta în limbajul nostru corporal şi de a descrie acest război în mod clar.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 01.12.2013, Scrierile lui Rabash

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul următor: