Intrebare: Conventiile de Cabala sunt necesare pentru a acumula forte, astfel incat sa ne ridicam din caderile care urmeaza? De fapt, acelea sunt timpurile in care avem sansa sa ne exercitam liberul arbitru, sa facem o alegere dintre doua forte – a primi sau a darui si, deci multumita Conventiilor ne este data noua taria de a ne ridica?

Raspuns: Inaintea fiecarei Conventii noi trecem printr-o pregatire si apoi la Conventie dobandim forta unitatii. Este o forta spirituala pentru ca ea rasare dintre noi. Mai tarziu, odata ce Conventia s-a terminat, simtim un gol egoist, greutate, apatie.

Asta nu se intampla accidental, nimic nu este intamplator. Experimentam o cadere spirituala pentru ca o noua, necorectata dorinta, este relevata in noi. In acel moment trebuie sa folosim forta pe care o obtinem in timpul Conventiei pentru a ne ridica la acelasi nivel al inspiratiei pe care l-am experimentat in timpul intalnirii. Ideal, ar trebui sa simtim caderea doar o fractiune de secunda si apoi, imediat sa ne ridicam la atitudinea Conventiei. Totusi, aceasta presupune mult antrenament.

De fapt nu obtinem aceasta stare deodata, ci urcam treptele catre ea prin ridicari si coborari repetate, din ce in ce mai mici de fiecare data. In acest fel noi avansam gradual catre starea pe care am simtit-o la Conventie.

Aceasta este munca practica, reala – Cabala practica! Deoarece succesul nostru depinde de efortul pe care il depunem dupa Conventie, trebuie sa ne pregatim pentru aceasta stare dinainte, in acelasi fel in care un om batran verifica de doua ori sa vada daca a pierdut sau nu ceva. Cu alte cuvinte, trebuie sa ne pregatim pentru Conventie, la fel ca si la ceea ce se va intampla dupa ce se termina, inainte de inceperea ei. Daca suntem capabili sa facem asta, atunci ne vom gasi in curand urcand cele 125 de pasi pe calea spre Lumile Superioare.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 19.08.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Congrese, Lectia zilnica | Add Comment →