Scopul Asocierii – 2

In articolul Scopul Asocierii, Rabash scrie ca omul se naste iubindu-se numai pe el insusi, si de aceea nu poate face nici cea mai mica miscare fara sa se serveasca pe el. Totusi, fara renuntarea la iubirea egoista, este imposibil sa realizam adeziunea cu Creatorul, echivalenta cu proprietatile Lui.

De aceea, grupul este necesar pentru ca in el, dorinta si taria fiecaruia se aduna. Toti sunt apoi capabili sa foloseasca aceasta forta comuna imensa pentru a renunta la dorinta egoista care il impiedica sa-si implineasca scopul pentru care s-a nascut. Acest grup trebuie sa fie alcatuit din oameni care au un scop comun. Apoi impreuna, vor da nastere unei forte uriase care va permite fiecaruia sa se lupte cu el insusi.

Pentru a primi puterea colectiva de la grup, fiecare trebuie sa contribuie cu taria sa la el, si sa renunte el insusi, asta este, sa vada numai puterea prietenului, in loc de slabiciunea lui. Daca se considera el insusi doar un pic mai mare decat ceilalti, nu va putea sa se uneasca cu ei, sa aduca forta sa si sa o primeasca pe cea colectiva.

Plan

  1. Natura umana – iubire de sine.
  2. Scopul creatiei – adeziunea cu Creatorul prin echivalenta proprietatilor cu El.
  3. Este imposibil sa implinim scopul creatiei de unul singur, ci numai intr-un grup si prin puterea grupului.
  4. In grup, toti trebuie sa fie egali in scop, mijloace si anularea fiecaruia. Anularea este posibila numai prin ridicarea prietenilor.
  5. Maretia mediului este atinsa prin cuvinte si actiuni.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Kabbalah 20.05.10, Articolul Scopul Asocierii

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul anterior:

Articolul următor: