Separarea aduce o cădere, unitatea o înălţare

Baal HaSulam, Shamati, Articol 34 „profitul pământului”: fiecare formă arată către o alta formă (opusă spiritual). Astfel, toate căderile în care cineva simte că a ajuns la separare (de alţii şi în interiorul lor, de la unificarea cu Creatorul) sunt o oportunitate să discerni între ceva şi opusul său.

Cu alte cuvinte, cineva ar trebui să înveţe beneficiul urcării din cădere. Altfel, cineva nu va fi capabil să aprecieze importanţa de a fi adus aproape de Sus, şi ridicarea ce i s-a dat…(aşa cum este spus:) „atat de departe încât Lumina a întrecut noaptea.”

În definitiv, numai din separări putem să apreciem uniunea dintre noi şi vom aprecia dobândirea unităţii precum dobândirea Creatorului, a forţei superioare. Trebuie să încercăm să dăm definiţiile corecte: separarea dintre noi este o coborâre, în timp ce unitatea dintre noi este o coborâre. Separarea, adică o stare de coborâre ar trebui să ne aducă o senzaţie a absenţei luminii, în timp ce o ridicare trebuie simţită ca prezenţa luminii superioarelumina dăruirii şi a dragostei.

Trebuie să interpretăm corect propietăţile spirituale, definiţiile spirituale. Apoi ne vom obişnui treptat cu ele şi vom începe să vedem valoarea superioară spirituală în cuvinte atât de urâte de noi azi: „unitate,” „dragoste” şi „adeziune.”

Numai atunci cineva poate estima şi considera chestiunea adeziunii, prin care plăcerea şi încântarea în gândul creaţiei poate fi obţinut, fiind „dorinţa Sa de a face bine creaturilor Sale.”
Din
Lecţia 8, Convenţia WE! 4/3/2011

Discussion | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed

Articolul precedent: