Realitatea este nemișcată: Creatorul este bun și binevoitor, iar lumea Ein Sof (Infinitului) este inamovibilă. Eu, HaVaYaH, nu m-am schimbat; Lumina Superioară se găsește în absolută nemișcare și totul depinde doar de vase, de dorințele noastre. Prin urmare, nu ar trebui să așteptăm vreo schimbare în viața noastră.

O asemenea abordare este relevantă doar pentru populație în general, aceea care se află sub dominația timpului. Dar acei oameni diferiți, care simt nevoia să reveleze singuri forța bună și binevoitoare, faptul că El este bun și binevoitor atât față de cel bun cât și față de cel rău și că El este nemișcat și etern, primesc șansa de a descoperi toate acestea nu ”la timpul său”, nu în cursul natural de evoluție a umanității, ci independent de acesta, prin ”grăbirea timpului”.

Se spune că ”Israelul este peste stele și zodiac, prin sanctificarea (grăbirea) timpului”. Israel se referă la o persoană care tânjește după Yashar – El (direct la Creator), după revelația Sa și este invitat de pe acum, să descopere sfârșitul fix și etern al corecției, care există deja.

Pentru a realiza acest lucru, el trebuie să se ridice mai presus de întreruperile care îl leagă de timp, peste toate stările care sunt revelate în înlănțuirea Reshimot (genelor spirituale), pentru a le ridica, a le ”sfinți” și a le transfera, pe toate, către întreg. Omul ar trebui să vadă, fiecare stare coruptă care îi este revelată, ca pe o oportunitate de a munci pentru a o transforma într-una perfectă, în care nu există nimeni altcineva în afară de El, cel bun și binevoitor, unde fiecare persoană există într-un grup compact, în conexiune, în garanție reciprocă și în unitate.

A ne imagina această realitate și a trăi în concordanță cu această viziune se cheamă lucrul în ”credință mai presus de rațiune”. În aceasta constă întreaga noastră muncă spirituală. Din acest motiv ni s-au dat studiul, grupul și cărțile, pentru a ne corecta percepția cu ajutorul lor și a vedea adevărata lume, din locul lumii fictive, care, în mod intenționat, ni se pare reală, tocmai pentru a avea șansa să facem efortul de a construi adevărul din mijlocul acestei minciuni.

Dacă acceptăm această misiune și construim întreaga realitate din fiecare stare, înseamnă că urmăm linia dreaptă către scop, nimit ”adeziune”. Fiecare nouă problemă ne determină să tânjim după adeziunea cu Creatorul, într-un punct, apoi într-altul. Iar toate aceste puncte, se conectează într-o linie dreaptă, care conduce la corectarea noastră finală.

Așadar, nu ar trebui să ne bazăm pe timp și să așteptăm schimbările. Fiecare moment este o oportunitate pentru ca noi să adăugăm la imaginea generală și astfel, să avansăm.

Din pregatire pentru Lecţia zilnică de Cabala din 3/14/13

Filed under: Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul | Add Comment →