Percepția realității nu poate fi redată în cuvinte; fie vezi realitatea, fie nu. Dacă îmi scot ochelarii nu mai văd nimic din ce se află în fața mea. Știu că sunt acolo niște oameni, le aud vocile, dar nu-i pot vedea. Pentru a vedea realitatea prin ochii Creatorului, avem nevoie de ochelari speciali, prin care să putem vedea sufletul, care există în fiecare dintre noi și în noi toți la un loc, ca fiind un întreg. Așa funcționează sistemul, deoarece percepția realității, ca sumă a indivizilor, ca sumă a unităților, necesită o abordare diferită, integrală.

Vrem să percepem grupurile cabaliste din întreaga lume ca alcătuind un singur grup, vrem să ne îngrijim de toate în mod egal, să ne ridicăm peste grija pentru grupul nostru de zece, pentru țara și limba noastră și să ajungem la sufletul comun al umanității, la Babilon, în întregimea lui. Scopul este să ne corectăm percepția și să vedem realitatea prin ochii Creatorului, în forma ei integrală și colectivă.

De aceea, ar trebui acum să ne străduim să ne gândim la sufletul comun, măcar la grupurile noastre din întreaga lume, cu scopul de a trece peste toate diferențele dintre noi. În acest fel, fiecare dintre noi își va corecta spargerea și percepția realității va deveni mai integrală.

Cum putem munci? Putem doar lucra asupra sentimentelor noastre cu ajutorul rațiunii, înțelegând cât este de important să conectăm părțile sufletului spart. Trebuie să facem tot ce ne stă în putere și apoi vom ajunge la rugăciunea care ne va salva. Problema este că am nevoie de multe eforturi pentru a ajunge la o astfel de rugăciune, atunci când înțeleg că nu pot realiza ce doresc, dar doresc din răsputeri și știu de la cine să cer, precum și că El mă poate ajuta.

Nu corectăm nimic singuri, nu realizăm legături între noi. Însă, în ciuda respingerilor facem eforturi, apoi ne adresăm Creatorului care completează munca în locul nostru. Pentru congresul din Bulgaria ar trebui să ne pregătim făcând tot ce este posibil și, ca urmare, o parte din convenție va deveni o rugăciune.

Aceasta nu va mai fi o relație în grupul de zece, o conexiune umană normală, aflată în câmpul meu vizual, în senzațiile mele, ci ceva intangibil și neclar: cu cine mă conectez și cum? Nu am structura internă prin care să mă pot conecta cu alte grupuri într-un Kli; ca atare tot ce-mi rămâne de făcut este să mă rog, să cer.

Din partea întâi Daily Kabbalah Lesson 9/16/19, Baal HaSulam, “600,000 de suflete”

Minutele 20:50 to 28:06

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →