Daca pe calea spirituala implinirea ne va deveni posibila asa cum toti intreaba, va bloca dorinta noastra pentru spiritualitate. Acesta este cel mai mare obstacol pe cale.

Deci mi s-a dat un zid care imi blocheaza calea. Stau in fata lui, anticipand minunatiile care ma astepta de cealalta parte. Totusi, daca un asa zid mi-a fost dezvaluit, inseamna ca deja sunt echipat cu o forta de rezistenta astfel incat sa nu renunt la avansare ci mai degraba sa trec prin acest zid.

Chiar si asa nu pot implini intr-o singura suflare si trebuie sa aplic cateva lovituri pana cand il sparg, zidul va continua sa se crape iar la final se va darama. Dar eu deja am forta necesara pentru a sparge, puterea de a ataca, altfel nu mi-ar fi fost aratat.

Daca acum vedem zidul stand in fata noastra, zidul interior din inimile noastre, este un semn al abilitatii noastre de a-l sparge. Altfel nu ne-ar fi fost aratat, deoarece „obstacolele nu sunt puse in fata orbilor”. Stim ca suntem in stare sa trecem de el, si de aceea facem un pas inspre unitate.

Acum trebuie doar sa ne unim datorita studiului si restul muncii pe care o facem, si treptat sa adunam farama cu farama, toate eforturile noastre intr-o forta colectiva de spargere. Trebuie sa o facem pentru a descoperi din nou ca aceasta forta este insuficienta sa treaca prin zid, de aceea trebuie sa ne unim chiar mai mult.

Si asta iar si iar, si vom capata mai multa putere si ne vom mari presiunea pana cand zidul cade. Acesta este stadiul exodului din Egypt, adevaratul sfarsit. De aceea aduce bucurie.

Problema este ca chiar acum toata lumea experimenteaza zidul pe cont propriu. Intre timp, trebuie sa simtim ca acest zid este comun pentru toti, si in functie de ceea ce facem, vom simti ca forta pe care o angajam sa spargem zidul este de asemenea colectiva. In acest caz, nu va fi doar o persoana ci un grup care sta in fata lui.

Este similar iesirii din Egypt: o noapte, un Faraon, o amenintare, aceleasi plagi pentru tot Israelul unit ca un singur om cu o singura inima. Nimeni nu este socotit separat de ceilalti, si toata lumea se uneste impreuna. In acest fel trebuie sa simta grupul. In acest caz, in ciuda arogantei amenintari a zidului, tot vom putea sa il coplesim.

Asta pentru ca atunci cand oamenii se unesc, descopera ca le lipseste prezenta Creatorului printre ei, si ca fara El nu se poate! El va deveni forta adevarata a acestei treceri, care va ruina zidul.

Faraonul insusi ne va asista. De fapt, el a fost cel care a haituit pe Israel afara din Egypt si apoi l-a urmat si ghidat, dupa cum se spune in Zohar. Persoana incearca in continuare sa se intoarca, cu toate ca Faraonul l-a aruncat afara din Egypt pentru ca este credincios Creatorului.
Din partea a4a a Lectiei zilnice de Cabala 10/16/10, “Esenta religiei si scopul sau”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment →