A venit vremea sa ne nastem

Exista o singura lege, o singura forta care actioneaza asupra mea din domeniul spiritual, din acel nesfarsit ocean de Lumina. Ea vrea un singur lucru, sa ma atraga catre centrul sau, catre bine.

Dorinta mea egoista („incarcatura” mea) creste constant si se dezvolta si, ca urmare, eu devin din ce in ce mai dezechilibrat fata de domeniul spiritual.

Ma indepartez din ce in ce mai mult fata de centrul binelui. Dar domeniul nu se schimba; eu ma schimb. Schimbarile in rau au loc in mine in mod involuntar, automat. De aceea starea mea nu face decat sa se inrautateasca.

Nu sunt singur in acest domeniu; mai exista inca sapte miliarde de oameni la fel ca mine, mici „incarcaturi” egoiste. Si noi toti, intr-o masura sau alta, ne simtim „rau”.

La sfarsitul dezvoltarii noastre egoiste, ne departam la maxim de centrul binelui, pana la cel mai indepartat cerc si incepem sa ne simtim legati laolalta.

Asta agraveaza starea noastra si asa „rea”. Fiecare ajunge sa se simta pe sine dependent de toti ceilalti. Asta il forteaza sa ii urasca pe toti si sa sufere pentru toti.

Starea noastra e similara durerilor nasterii. In timpul celor noua luni de sarcina (evolutie a omenirii), mama (Natura) ajuta dezvoltarea fatului (ego-ul) pana la starea sa deplina.

Insa cand se atinge dezvoltarea (egoista) completa (globala si inchisa), mama natura forteaza fatul sa se nasca.

Criza globala este o presiune pentru fatul comun, omenirea, ca sa il forteze sa se nasca spiritual.

Fatul trebuie sa se intoarca cu capul in jos (sa-si schimbe prioritatile de la a primi la a da) si sa inceapa sa incerce sa iasa din starea sa egoista (sa ajute mama sa il nasca).

Numai in acest fel vom accelera durerile facerii si ne vom naste in lumea Luminii.

(Din Lectia zilnica din 19.10.2009)

Discussion | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed

Articolul precedent: