Noul meu articol pe Linkedin “Ar trebui să rezistăm „oboselii electorale”?”

Pe 23 martie, israelienii vor merge la vot pentru a patra oară în mai puțin de doi ani. Există o zicală în Israel că cine votează influențează (viitorul cuiva și viitorul țării). Participarea la vot în Israel este similară cu cea a altor țări democratice, dar de data aceasta, a patra alegere din mai puțin de doi ani, mulți spun că au șansa de a influența. Oamenii sunt sătui, dezamăgiți și nu mai cred în sistem. Cred că este corect să spunem că oamenii se confruntă cu ceea ce am putea numi „oboseală electorală”.

Îi înțeleg. Și eu simt strecurându-se această apatie. Cu toate acestea, cred că nu ar trebui să cedăm. Israelul este diferit de orice altă țară. Există multe probleme de rezolvat aici: sărăcia, inegalitatea, costul ridicat al vieții, lipsa de oportunități pentru cei defavorizați, scindările sociale din fiecare colț și nenumărate alte probleme. Cu toate acestea, nu vom putea rezolva niciuna dintre ele dacă nu avem o țară în care să putem lucra la ele. Și pentru că suntem sub o amenințare constantă de distrugere, pentru mine, singurul criteriu pentru a alege pe cine să votez este siguranţa. Primul ministru al Israelului trebuie să fie cineva care să poată asigura existența Israelului și orice altceva, absolut totul, vine după aceea.

Unitatea națiunii este, desigur, singura valoare pe care o văd importantă. Dacă avem unitate, vom rezolva toate celelalte probleme și ne vom îndeplini obligația de națiune evreiască. Cu toate acestea, vă puteți uni doar cu cei vii, nu cu cei morți. Prin urmare, în prezent singura mea întrebare atunci când îmi exprim votul este cine va face cea mai bună treabă în a proteja Israelul de dușmanii săi.

Nu spun asta dintr-o perspectivă politică, ci din punct de vedere spiritual. Pentru a-și îndeplini rolul în lume pentru ca Israelul să dea un exemplu de unitate și să fie o lumină pentru națiuni trebuie în primul rând să existe și în al doilea rând trebuie să existe în siguranță, astfel încât să se poată concentra pe construirea unității deasupra rupturilor incalculabile din societatea israeliană. Acesta este motivul pentru care atribui o asemenea importanță securității și de aceea este mai degrabă o considerație spirituală decât una politică.

În afară de politică, cred că este timpul ca poporul Israel să înceapă să fie ceea ce ar trebui să fie poporul Israel – să își îndeplinească obligația față de lume, să se unească și să dea un exemplu de ridicare deasupra tuturor diferențelor. Adunarea exilaților s-a întâmplat deja la nivel fizic. Evreii au emigrat în statul Israel din toată lumea. Totuși, pe plan interior am rămas despărțiți. Acum trebuie să ne îndeplinim sarcina spirituală și să transformăm exilații într-o singură națiune, un simbol al uniunii deasupra diviziunii. Aceasta va fi realizarea vocației noastre, darul nostru pentru lume, cel mai bun și, cu adevărat singura garanție pentru siguranța și prosperitatea noastră.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca in grup | Add Comment →