Întrebare: De ce un copil se joacă în mod natural din toată inima, dar pentru un adult a juca un joc se simte ca o minciună? Noua, adulților, nu ne place cu adevărat să ne jucăm.

Răspuns: Dar ne jucăm tot timpul!

Comentariu: Poate fără să știm. Dar dacă îmi spui acum: “Hai să jucăm un joc.”

Răspunsul meu: Tu vei răspunde: “Nu am timp. Sunt ocupat cu lucruri serioase.” Chiar dacă toate lucrurile serioase sunt o închipuire.

Pentru copii, jocul este o necesitate clară și conștientă pentru ca ei să se dezvolte, să-și umple timpul și gândurile lor. Ei simt sensul existenței lor în el. Pentru ei, jocul este foarte important. Uită-te la un copil mic care este bolnav și are febră, însă el tot se joacă. Iar un adult nu mai este capabil să se joace.

Prin urmare, acest joc pe care Creatorul l-a început cu noi trebuie să fie văzut ca cel mai important lucru. Apoi vom vedea că fiecare moment din viața noastră este valoros deoarece îl putem lua ca pe un joc cu Creatorul.

De fapt, tot ce vedem în jurul nostru este jucat de Creator. El ne angajează într-un asemenea fel că prin tot acest decor, prin întreaga lume (lume, Olam, de la cuvântul Haalama, ascundere), iar prin această deghizare, noi ne vom conecta cu El.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 3/25/19

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →