Ce rămâne dintr-o persoană, după moarte?

Întrebare:  De ce oamenii nu trăiesc un număr mai mare de ani sau la nesfârșit? De ce schimbăm corpurile?

Răspuns:  Dacă am trăi chiar și o mie de ani, am fi încă grăbiți să facem ceva pentru că viața ar fi finită. În schimb, dacă am trăi la nesfârșit, nu am simți că suntem supuși vreunei forțe, limitelor timpului.

Să presupunem că am exista ca un organism care doar trăiește, fără început și fără sfârșit. Nici nu ne putem imagina o astfel de stare, deoarece totul este măsurat: existența – absența, existența – absența; adică în fiecare secundă se naște ceva și ceva moare. Moartea este oportună, pentru că moartea ne împinge să înțelegem viața.

Întrebare:  Ce rămâne dintr-o persoană care a trăit un anumit număr de ani?

Răspuns:  Informația senzorială se află în inimă și în minte, în măsura în care o persoană a avansat în raport cu ceilalți, dar și în măsura în care cineva s-a apropiat față de ceilalți, pentru a-i apropia pe fiecare de Creator. Aceasta este ceea ce rămâne dintr-o persoană.

Doar acest lucru rămâne calitativ, deoarece conexiunea este Scopul creaţiei.

Scopul creației este de a conecta umanitatea într-un singur întreg. Nu într-o singură bucată de carne, ci într-o singură dorință, care constă din multe dorințe diferite, unde toate sunt direcționate astfel încât să ajute la conectarea între ele.

Întrebare:  Adică, toate sunt conectate într-o singură dorință de a dezvălui Creatorul?

Răspuns: Da

Întrebare:  Deci, dacă o persoană face acest lucru în timpul vieții sale, atunci eforturile, experiențele și sentimentele sale rămân și continuă?

Răspuns:  Toate acestea rămân.

Întrebare:  Chiar dacă unul deja face asta, dar nu și-a atins obiectivul, de ce persoana respectivă trebuie să moară și să se nască din nou într-un alt corp?

Răspuns:  Nu depinde de persoană, ci mai degrabă de starea generală a umanității.

Din KabTV „Fundamentele Cabalei”  1/14/19

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →