Întrebare: În prezent, nu există un consens între oamenii de știință cu privire la conceptul de „viață”. Există doar câteva criterii pe care le împlinește. În primul rând, viața este întotdeauna o organizație bine ordonată, o structură foarte organizată. În al doilea rând, metabolismul sau prezența energiei menține această ordine. În al treilea rând, este prezentă creșterea, capacitatea de a se dezvolta, de a trece de la un stare la alta, de a se adapta și de a reacționa la unele impacturi externe. Al patrulea este reproducerea și prezența unei componente permanente de informații. Și un alt criteriu spune că perioada de la naștere până la moarte poate fi numită viață.

Dar toate aceste criterii, care determină viața ca atare, trebuie să aibă un anumit scop. Cu toate acestea, o persoană nu simte scopul vieții. Cum se ajunge la asta?

Răspuns: Întrebarea este dacă cineva are nevoie de acest scop. La urma urmei, în acei parametri pe care i-ați enumerat, nu este nevoie de un scop superior. De la „A” la „Z”, acestea se află în limitele vieții noastre materiale, la ce ne concentrăm, la ce ne ghidează, la ce ne străduim. Acestea sunt problemele egoiste obișnuite cu care ne confruntăm, pe care încercăm să le rezolvăm pentru a ne simți cât mai confortabil în fiecare moment al existenței noastre animale. Acesta este sensul vieții corpului fizic uman.

Întrebare: De ce este ascuns omului nevoia de a cunoaște sensul vieții?

Răspuns: Pentru că nu ni se dă în mod explicit. Manifestarea unei astfel de întrebări în om depinde de lipsa unui scop al vieții. Și nu îl caută în cadrul lumii noastre: profesie, bogăție, faimă, cunoaștere și așa mai departe. Nu este interesat de acest lucru, ci de conținutul superior, care depășește sfera vieții noastre, în afara a ceea ce poate înțelege aici.

Are nevoie de ceva deasupra acestei lumi. Nu îl interesează faima sau bogăția sau chiar cunoștințele, nimic! Vrea să ia legătura cu ceea ce este dincolo de viață și de moarte. În același timp, nu se teme de moarte, are nevoie de o legătură cu rădăcina superioară. După ce află singur că acesta este stadiul existenței care îl atrage, atunci, desigur, nu are nimic de făcut în lumea noastră.

Apoi trebuie să ajungă la legătura cu rădăcina superioară. Există oameni care o caută în religii, în știință, în altceva și nu o pot găsi.

În ochii mei, doar Cabala studiază acest lucru. Oferă unei persoane o astfel de dezvoltare încât începe să simtă lumea superioară, sensul existenței sale, chiar și în timp ce trăiește în această lume. Dar pentru a face acest lucru, trebuie să-și schimbe natura de la primirea egoistă la cea altruistă. Altruismul, nu în definițiile lumii noastre, ci mai presus de ceea ce existăm astăzi.

În principiu, Cabala spune că întreaga lume, întreaga omenire, va ajunge inevitabil la aceasta stare. Dar când.. este o chestiune de timp.

Din emisiunea de pe KabTV „Kabbalah Express”,  din 07.12.2020

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →