Întrebare: Cum poate mediul corect să ajute la construirea unei legături familiale stabile şi puternice? Şi cum poate legătura familiei să întărească mediul?

Răspuns: Trebuie să învăţăm asta. Am avut multe conversaţii care se ocupă de acest subiect: cum să ne comportăm într-o familie, cum să echilibrăm relaţiile familiei. Este posibil să se găsească şi să se studieze totul în arhiva noastră.

Întrebare: Spui că viitorul va fi instabil. Cum ar trebui să înţelegem asta?

Răspuns: Asta este incorect! Eu spun că ar putea fi de nesuportat, dar poate de asemenea să fie normal, dacă înţelegem dinamicile dezvoltării noastre şi în ce manieră putem s-o corectăm.

Întrebare: Ce profesii şi experţi vor fi necesari în viitorul an?

Răspuns: În acest an, aproape toate profesiile vor fi necesare ca înainte, însă cu timpul va fi o revizie foarte serioasă a profesiilor.

Întrebare: Legalizarea drogurilor, sporturile şi smartphone-urile satisfac masele. Cum scăpăm de aceste capcane? Ce se va schimba acest an?

Răspuns: Nu ştiu! Este imposibil să schimbi ceva în societate, să o întorci la un anumit punct, fără educarea ei ca un întreg. Nu va funcţiona!

Întrebare: Umanitatea nu se joacă prea mult cu internetul şi cu tehnologia computerelor? Cât de mult trebuie să se mai dezvolte?

Răspuns: Este foarte bine că umanitatea „stă” pe internet, fiindcă va începe să înţeleagă oportunitatea comunicării unuia cu celălalt. Eu sper foarte mult ca în viitor acest sistem să înceapă să servească conexiunii generale dintre noi.

Întrebare: Majoritatea oamenilor sunt convinşi că sunt într-o conexiune excelentă cu ceilalţi şi că toţi ceilalţi sunt de vină. Cum este posibil să explicăm ce este conexiunea corectă?

Răspuns: Nu poţi face nimic, trebuie să explici. Atât de mulţi oameni, practic noi toţi ne justificam pe noi înşine şi credem că avem dreptate. Trebuie să ne gândim cum să explicăm că este un adevăr mai mare.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 1/13/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Învățăm cum să lucrăm în primul nivel spiritual, atunci când, din a ne simți pe noi, înşine, în interiorul egoismului (în această lume), ne ridicăm la un nivel mai înalt decât egoismul nostru, la nivelul la care Creatorul sălăşluiește. Trebuie să discernem acești doi pași – egoismul nostru și nivelul de deasupra lui – pentru a trăi simultan pe ambele niveluri. Acesta va fi primul nostru grad spiritual.

Primul pas spiritual este cel mai dificil, deoarece nu este nici măcar ca un copil care face primii pași, ci este o lume cu totul nouă și o atitudine complet nouă față de realitate. Apar modificări cardinale în interiorul unei persoane. Îmi dau seama că imaginea naturală a lumii este văzută prin egoismul meu, în dorința de a primi cu care m-am născut și care a fost creată de Creator.

Această lume nu există într-o astfel de formă, de una singură, dar ea aşa pare că se află, în proprietățile mele egoiste, care pot fi schimbate, iar apoi şi lumea va începe să se schimbe. De aceea, pentru moment, lumea ne pare a fi întunecată, egoistă, iar apoi se va schimba.

O astfel de imagine a lumii ne este dată de Sus, de către Creator, pentru a putea ieși din această stare. Pentru aceasta, trebuie să ne imaginăm că toate acestea provin dintr-un grad mai înalt, în care domnește lumina, dăruirea și iubirea și umple toată realitatea. Și toate acestea există peste ego-ul meu, deasupra acestei lumi și vreau să mă agăț de această stare mai înaltă.

Dar  imaginea egoistă a lumii pe care o văd acum: neagră, nefericită, fără speranță, nedreaptă, provine de asemenea din lumină și, aparent, cu un scop anume. Prin urmare, rămân cu senzația acestei lumi așa cum este, dar vreau să aparțin unei stări mai înalte, unei lumi mai înalte, unde domnește Creatorul, cea mai înaltă lumină, puterea de dăruire și iubire. Vreau să fuzionez cu ea. Prin urmare, mă împart în două, încercând să mă agăț de cel mai înalt nivel cu toată inima și sufletul meu, în ciuda faptului că mă simt mai jos, în dorința mea egoistă de a primi. Nu văd nicio contradicție în acest lucru, fiindcă acești doi poli opuși trebuie să existe.

Cel care se îndepărtează de lumea inferioară și o simte pe cea mai înaltă se numește un înger. A trăi numai în lumea inferioară se aseamănă vieţii unui animal. Dar cineva care încearcă să existe în ambele lumi, în același timp, există în credință deasupra rațiunii. Forța de dăruire pe care cineva dorește să o găsească în lumea superioară trebuie să fie mai mare decât forța de primire care guvernează în lumea inferioară, egoismul nostru.

Progresul urmează, prin a coborî mai jos și mai jos în această lume, cu toate miasmele sale și, prin urmare, să crească tot mai mult și mai sus, în lumea spirituală: de la -1 la +1, de la -2 la +2, de la -3 la +3 , și aşa mai departe. Se spune că „Cel care este mai mare decât prietenul său, dorința lui este mai mare decât el”. Iar „altul” este starea mea anterioară. De aceea, trebuie să coborâm pentru a găsi dorințele sparte și pe care, apoi, să le ridicăm la un nivel mai înalt și să le ”rezolvăm” astfel. Asta este munca noastră! (Minutul 0:20)

Din prima parte a Lectiei Zilnice de Cabala 6/4/19, pe tema „Zero absolut ’’

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Discuție între Dr. Michael Laitman și Oren Levi

Rezumat

Omenirea învață cum să echilibreze cele două forțe opuse care acționează în ea, pentru a trăi în armonie cu restul naturii. Trebuie să echilibrăm mintea și înclinația rea pentru a crea o viață prosperă și sigură pentru toată lumea. Trebuie să ne vedem unii pe alții la fel de valoroși ca și cum am fi în cadrul unei familii. Dezvoltarea corectă în toate formele naturii este întotdeauna o combinație a forței binelui și a forței răului. Decât să concurăm unul cu altul, ar trebui să lucrăm în participarea reciprocă împotriva înclinației noastre rele. Cu alte cuvinte, eul nu este bun sau rău dar, modul în care îl folosim îl face așa. Trebuie să ne întrebăm pe noi înșine, dacă vrem să-i rănim pe ceilalți sau să-i ajutăm prin intențiile noastre?

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce înseamnă să-ți controlezi destinul și este cu adevărat posibil să îl controlezi?

Răspuns: O persoană își controlează destinul în diferite zone: personal, public, cu statul, economic, politic, etc.

Dacă înțelegem că totul este mișcat doar de lumina superioară, forța superioară și numai pentru a ne dezvolta ca s-o simțim, s-o revelam în noi, înșine, să ne asemănăm cu ea, apoi, în măsura în care noi, înșine, începem să facem eforturi pentru a deveni ca forța superioară, vom urma o cale bună spre Ea.

Apoi, toate efectele sale asupra noastră nu vor fi percepute ca negative, dureroase și să ne forțeze să ne schimbam, ci ca pozitive, dorite și bune. Totul depinde de atitudinea noastră îndreptată spre forțele dezvoltării.

Întrebare: Un Cabalist știe ce poate să schimbe în viața sa și ce nu poate?

Răspuns: Practic, da.

Întrebare: Asta înseamnă că un Cabalist nu se duce unde el sau ea nu poate să schimbe nimic?

Răspuns: Din contra, el se implică în absolut tot. Adevărul este că el trebuie să participe în absolut toate acțiunile, în fiecare manifestare a forțelor naturii.

În același timp, el știe în avans ce poate să schimbe. Ce nu poate să schimbe este, de asemenea, o faptă activă, deoarece se abține. Însă, pe baza întregii game, a tuturor posibilităților de intervenție asupra lui, însuși, în natură, în societate, în familie, etc., el știe cum să acționeze, cum să ”recruteze” corect toate forțele naturii într-un moment, să le adune și să activeze această combinație.

Dar, din nou, în ciuda acestui lucru, noi trăim într-o lume care are nevoie de o corecție serioasă și fiecare din noi trece prin forme foarte serioase ale spargerii și este supus la o mare presiune. Noi trebuie să experimentăm toate greșelile pe noi, înșine, așa cum este scris că „Nu este niciun om drept pe pământ care să facă bine și care să nu fi păcătuit întâi”. Numai după trecerea prin toate stările păcătoase putem să ajungem la starea celui drept.

O persoană dreaptă este cea care a păcătuit și care astăzi înțelege cauzele și consecințele a tot ceea ce s-a întâmplat cu el sau cu ea, iar în măsura în care cineva învață din greșelile sale, poate deja să fie o persoană dreaptă.

Este imposibil pentru o persoană să fie amabilă, buna și înțeleaptă, dacă nu a trecut prin stările opuse acestora. Numai în măsură în care cineva a greșit, astăzi poate să fie drept.

De pe KabTV „Bazele Cabalei”, 11/20/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi

Este posibil să controlăm puterea uriașă a ego-ului pentru a construi o societate care realmente își sprijină, dezvoltă și își unește membrii. Oamenii vor să controleze mediul și să îl folosească pentru beneficiul personal, să-l aplece pentru a fi sub ei. Dacă punem mediul primul și dacă arătam fiecărei persoane că societatea așteaptă ca el să îi trateze bine de asemenea pe ceilalți, atunci invidia, pofta, onoarea și controlul vor lucra pentru bine. Că să spunem așa, pentru binele societății, deoarece vom înțelege dependența noastră reciprocă. Folosirea ego-ului în mod corect echilibrează relațiile noastre și toate nivelurile naturii.

De pe KabTV „O viață nouă #9 – Puterea ego-ului”

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ai spus că este foarte important să studiem lumile superioare și structura sufletului, deoarece este cel mai important lucru pentru avansarea spirituală. Dar dacă avem prieteni din grup care nu vor să studieze structura sufletului, nu sunt interesați de asta, pot ei totuși să avanseze? Dacă nu au nicio dorință, pot atinge lumea spirituală?

Răspuns: În lumea noastră sunt oameni foarte diferiți și fiecare a avut un loc în creația completă. Fiecare persoană născută corporal are un punct în interiorul lui sau a ei, care are locul său în sufletul general.

Prin urmare, nu poți respinge pe nimeni. Nicio singură persoană. Chiar dacă ar putea fi cel mai mare sălbatic al umanității, totuși el tot trebuie corectat și să i se acorde locul său în sistemul comun, Adam – sufletul comun.

Prin urmare, dacă o persoană nu vrea sau nu poate să studieze structura sufletului, nu este atras de el și nu îl înțelege, atâta vreme cât nu interferează, deoarece este o condiție în Cabala, „fără constrângere”, atunci îl lași în pace.

Ce înseamnă constrângerea? El nu te împinge să fii ca el, el este de acord să stea tăcut și să se dizolve în grup, atunci el este ca un germene în tine, așa că ar trebui să îl lași în pace, atâta vreme cât nu aduce daune.

Asemenea oameni ar trebui să fie ținuți aproape. Gradual, ei vor începe să se obișnuiască și vor începe să simtă lucruri. Nimic nu poate fi făcut aici. Este foarte dificil. Și eu am fost așa: nu am fost de acord cu asta, nu am avut nicio dorință pentru asta, până când, gradual, am ajuns să înțeleg că exact asta era calea pentru a avansa.

Omul nu poate cunoaște căile Creatorului și astfel noi trebuie să avansăm. Am trecut prin multe stări diferite și, prin urmare, spun că el trebuie să aibă răbdare și dacă persoana nu aduce daune, lasă-l să fie cu noi.

Din lecția de Cabala în limba rusă, 4/4/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Atunci când o persoană începe să studieze Cabala, este ca și cum ar sări într-o mare și la început nu distinge adâncul, adică definițiile subtile. O persoană este ca un nou născut care în primele zile nu înțelege nimic, nu vede și nu aude. Cel mai important pentru el, este să fie atașat cu fermitate de voința sa de a primi, de egoismul său. De aceea, prima etapă a muncii spirituale constă din ”tăierea” sa din acest egoism, adică din îndepărtarea față de el și din ”a-l privi dintr-o parte”.

Durează ani de muncă pentru ca lumina care reformează să-și facă treaba asupra unei persoane și să îl sau să o schimbe. Prima schimbare este că începem să auzim despre ce vorbesc Cabaliștii.

Pentru a intra în spiritualitate, o persoane trebuie să se facă pe ea, însăși, un zero absolut, adică din voința sa de a primi, din aspirațiile și așteptările sale, ca ceva să se schimbe pentru ea însăși. Adică eu sunt de acord cu tot ceea ce primesc și anulez în totalitate orice criticism.

Tot ceea ce se întâmplă vine de la Creator și, fără îndoială, este cel mai bun lucru pentru mine. Prin urmare, nu mă gândesc la asta deloc: Creatorul acționează numai pentru beneficiul meu. Asta îmi limitează atitudinea față de viața corporală.

În ceea ce privește spiritualitatea, eu de asemenea primesc ceea ce este cel mai optim în tot. Dar nu am nimic?! Asta este minunat, asta este cel mai bine, deoarece l-am primit de la Creatorul care este bun și face bine! O persoană ajunge la această decizie, acceptând starea sa corporală ca cea mai optimă, fără să aibă nevoie de nicio adăugare, anulându-se complet. Singurul lucru pe care îl cer, atât în corporalitate, cât și în spiritualitate, este ca, Creatorul să mă organizeze conform voinței Lui și să mă ajute să fiu de acord cu asta în totalitate.

Primul nivel spiritual este abilitatea de a adera complet la Creator, zi și noapte, în lumină și în întuneric, în tristețe și în bucurie, indiferent ce se întâmplă. Dacă ajung la două asemenea zerouri: în corporalitate și în spiritualitate, atunci intru în lumea spirituală, pe nivelurile scării.

Aceasta este urcare dintre două stări: de jos – rațiunea și de sus – credința deasupra rațiunii.

Totul vine de la Creatorul care știe ce îmi trebuie. Munca mea este numai să îl accept în mod complet. Asta, cu siguranță, nu înseamnă că uit de necesitățile corporale: trebuie să am grijă de familia și de sănătatea mea. Totuși, indiferent care este starea mea interioară – în întuneric și disperare, în haos și neînțelegere, în confuzie și în amorțeala simțurilor, sunt de acord cu asta ca fiind trimisă de Creator și eu sunt pregătit să rămân în asta pentru totdeauna.

Ar trebui să cer să îmi schimbe nu starea mea, ci atitudinea mea față de această stare. Adică vreau să fiu de acord cu ea și nu cer nimic mai mult. Dacă vine de la Creator, atunci nu am nevoie de nimic altceva.

Nu am nimic, nici acum, nici în viitor; este întuneric complet, lumea s-a întunecat. De tot ceea ce mă țin este faptul că această stare este trimisă intenționat de Creator, „bunul care face bine” și, prin urmare, nu aștept nicio schimbare. Nu cer dispariția întunericului și primirea atingerii și înțelegerii; sunt pregătit să rămân în starea prezentă cât este necesar.

În acest fel, creez nivelul meu de Keter, Kli-ul pentru dăruire. Nivelul inferior al celui superior este Malchut, care nu are nimic în el. Dacă accept cu bucurie acest ținut al superiorului (Malchut) în forma în care este revelat: întuneric și neajutorare, atât în prezent cât și în viitor, dincolo de timp, atunci devine nivelul meu de Keter, Kli-ul de dăruire cel mai fin, care strălucește asupra mea și îmi permite să continui calea.

Pe toate nivelurile, până la sfârșitul corecției, noi trebuie constant să ne anulăm pe noi, înșine, la zero pe nivelul nostru și, apoi, de Sus vom primi nivelurile superioare în plus. Aceasta este intrarea în lumea spirituală și primul contact al celui inferior cu cel superior. Și, astfel, nivelul superior devine prima mea stare spirituală.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 6/1/19, Zero absolut

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

O viață nouă nr. 1112 – Evitarea suferinței și a durerii

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Nitzah Mazoz

Toată viața este o evitare a suferinței, însă fără ea nu putem simți plăcerea. Am devenit mai sensibili la calitatea suferinței în măsura în care egoismul uman s-a dezvoltat. Totuși, sursa durerii noastre rămâne ascunsă. Cabala ne învață că vine din lipsa realizării de sine și că pentru a o preveni, noi trebuie să schimbam factorii determinanți interiori din natura umană. Când punem întrebarea „De ce trăiesc?” și când descoperim scopul durerii, atunci nu mai doare și devine o investiție pentru obținerea scopului. Suferința poate să arate unei persoane unde greșește și o ajută să exploreze și să descopere scopul său prin corectarea atitudinii sale.

De pe KabTV „O viață nouă #1112 – Evitarea suferinței și a durerii”, 5/14/19

Filed under: Fara categorie, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce este „un moment”?

Răspuns: Un moment este o închidere, punctul de Zivug de Hakaa (cuplarea prin lovire), adică punctul de contact al intenției Creatorului cu creatura și a intenției creaturii cu Creatorul. Când are loc acest contact reciproc dintre ei: eu cu El și El cu mine, atunci acest contact particular este numit „un moment”.

Întrebare: Un ciclu complet al stărilor spirituale este numit un an. Din ce este făcut un an?

Răspuns: Un an fizic cuprinde un ciclu complet al Pământului, al Lunii și al Soarelui, atunci când ele termină revoluția lor fizică. Este posibil să se calculeze cât timp ia fiecare din aceste cicluri și cum se raportează intre ele. Asta este astronomia.

Întrebare: În conformitate cu ce timp ar trebui să ne măsuram viețile într-un mod adecvat?

Răspuns: Cu timpul interior. Fă-o așa încât să fii direcționat tot timpul spre Creator. Noi învățăm asta din cartea Shamati și din alte articole. Dacă faci asta, iți vei realiza cu adevărat viață.

Întrebare: Ignoranța și nerespectarea legilor timpului, cum ne influențează viața noastră fizică sau spirituala, cursul și dezvoltarea ei?

Răspuns: Acesta este un sistem întreg, în care conducerea superioară te împinge mai mult sau mai puțin, în funcție de eforturile tale. În plus, depinde, de asemenea, de structura sufletului tău, cât de mult poate și trebuie să participe la realizarea și corectarea restului de suflete. Asta nu este ușor!

Întrebare: De ce timpul este compresat de mii de ori într-un congres, iar trei zile sunt ca ani de zile „compresați”?

Răspuns: Nu timpul este compresat, ci intensitatea percepției se mărește. Ce percepi în timpul unui congres este echivalentul cu un an întreg de studiu. Asta este natural!

Din lecția de Cabala în limba rusă 12/30/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Există mai multe teorii despre percepția realității: ce este realitatea, ce este conexiunea cu oamenii și dacă există în afara unei persoane.

Newton, de exemplu, a crezut că lumea există fără nicio legătură cu omenirea. Dacă omenirea există sau nu, lumea a existat întotdeauna și va exista fără ea.

Teoria relativității spune că percepția este relativă și depinde de localizarea observatorului și de viteza cu care acesta se mișcă.

Fizica cuantică a ajuns la concluzia că această lume este o iluzie și depinde de observator, adică că noi creăm această lume.

Ce spune Cabala despre realitatea pe care o simțim?

Răspuns: Cabala spune că există doar o persoană care percepe exact ceea ce are în sine. Aşa este, întreaga lume este în mine. Nu există o lume în afara mea. Mă simt pe mine și toate schimbările din mine mi se par ca schimbări în lumea din jurul meu.

Ca și cum aș proiecta toate sentimentele interioare, experiențele și opiniile mele, în exterior și toate acestea îmi apar sub formă de poze ale lumii. Lumea este starea mea interioară.

Baal HaSulam scrie în „Prefața la cartea Zohar”: „Vedem o lume largă în fața noastră, plină de minuni. Dar, de fapt, vedem totul, numai în interiorul nostru. Cu alte cuvinte, în spatele nostru, există un fel de mașină fotografică, care descrie tot ceea ce ne apare și nimic în afara noastră”.

Adică, tot ceea ce mi se pare extern, de fapt, văd în creierul meu. Există diferite imagini ale realității care se învârt în interiorul ei, despre care se presupune că există în jurul meu, dar ele nu sunt altceva decât o proiecție a dorințelor, gândurilor, sentimentelor și experiențelor mele schimbătoare. Le simt sub forma unei imagini a lumii.

Dacă nu aş vedea această imagine sub forma unei lumi imense, cu multe planete, oameni, flori, animale și așa mai departe, aş simți-o în interiorul meu într-o măsură atât de mică, încât nu aş putea să o dezvolt deloc. Și, în acest fel, totul în mine este mărit de miliarde de ori și se desfășoară în jurul meu. Prin urmare, lumea este o proiecție a mea.

Din KabTV -„Bazele Cabalei” 26/26/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→