Cresterea spirituala este in analogie cu stadiile cresterii umane

Cel mai important lucru pentru noi acum este sa formulam abordarea corecta a studiului. Cu adevarat, nu exista nimic de studiat in cartile de Kabbalah, de vreme ce putem sa studiem numai ceva ce putem sa simtim prin sentimentele noastre si sa investigam cu ratiunea noastra. Insa ceea ce facem in prezent este sa asteptam si sa ne  contam pe o forta miraculoasa (Segula), pe Lumina Superioara, incercand sa o atragem la noi.

Noi existam in starea de ascundere (simpla si dubla), pana ce trecem de Machsom si incepem sa simtim Lumea Superioara. Deocamdata, sarcina noastra este sa iesim din starea inconstienta si sa incepem sa simtim ca suntem in starea de ascundere, ca ceva ni se ascunde. Aceasta descoperire (sau senzatie) a ascunderii este ceea ce ne va duce la relevatie.

Ar trebui sa ne simtim ca si cum am fi in intuneric si ar exista cineva care asteapta in apropiere, urmarindu-ne prin crapaturi si prin ferestre – “Metziz Aleynu Mi Halonot.”. Atunci cand ajungem la revelatie, primul stadiu va fi “daruirea de dragul daruirii”—calitatile Bina, Hafetz Hesed.

In acest stadiu nu exista investigare, ci noi doar dobandim calitatile si forta daruirii. Aceasta este starea revelatiei simple. Apoi, inaintam la “primirea de dragul daruirii”, unde putem sa facem investigatii. Acesta este stadiul revelatiei duble.

Daca raportam asta la stadiile umane de crestere, atunci primul stadiu de ascundere (in care existam in prezent) este ca o copilarie. Apoi, ne ridicam la nivelul “daruirii de dragul daruirii” si dobandim calitati spirituale – calitatile Bina. Asta se poate asemana cu stadiul acumularii de cunostinte si al invatarii sau, cu alte cuvinte, adolescenta, tineretea si formarea (scoala, facultatea).

Dupa aceea, incepem sa primim de dragul daruirii. In acest stadiu, suntem ca un savant care investigheaza si invata despre lume, facand noi descoperiri. Aici incepe stiinta; este momentul in care lucram activ cu dorintele, primind inauntrul lor, de dragul daruirii. Ca urmare, putem sa le investigam, fiind similari cu Creatorul.

Tot ce ni se intampla este din intentia de a ne indrepta spre Kabbalah

Intrebare: Studiez Kabbalah de cateva luni, din iarna anului 2009, mai intai prin internet, prin Centrul de Studii, iar acum vin la lectiile de dimineata, citesc textele si fac parte din grupul de Kabbalah. Intrebarea mea se refera la postarea din blogul tau “Noi suntem adusi la perfectiune prin terapia bunatatii absolute”.

Am fost balerin si in copilarie, gimnast de performanta. Am avut multe accidente fizice, la laba piciorului, genunchi, tendonul lui Achile si o trauma serioasa la coloana vertebrala, pentru care a fost nevoie de trei operatii si o sudura de coloana.

Pe parcursul ultimilor trei ani mi s-a dat morfina, impotriva durerilor. In ultimele sapte luni am fost capabil sa renunt la acest tratament puternic si acum ma folosesc numai de medicamente, care nu necesita reteta. Totusi am nevoie de medicamente in fiecare zi pentru ca fara ele, sufar tot timpul de dureri.

Te rog sa-mi spui daca am dreptate, sau daca gresesc. Cred ca a trebuit sa sufar aceste lovituri neincetate, pentru ca sa-mi dau seama ca totul a fost din bunatatea Lui absoluta, pentru a implini destinul meu, iar studiul Kabalei ma va calma, va fi analgezicul meu si nu voi mai avea nici un fel de dureri; asta insemnand ca nu voi mai avea nevoie sa iau nicio medicatie impotriva durerilor.

Sa-mi dau osteneala sa nu mai iau nici medicamente fara reteta? Oare asta inseamna , ca ma pot astepta ca in curand sa scap de aceasta durere?

Raspunsul meu: Tot ce s-a intamplat pana acum a avut loc ca tu sa vii la Kabbalah !

Notiunile descrise in Tora reprezinta Actiuni Spirituale

Revelatia Creatorului are loc in Lumina Hochma. Lumina Hasadim, daruirea ca scop in sine, e o simpla pregatire a sufletului de a primi lumina. Trecem Machsomul, atingem calitatea daruirii (de dragul daruirii- calitatea Bina) si ramanem in aceasta stare pe perioada corectiei “40 ani in desert” pana cand o atingem in final prin implinirea dorintelor noastre cu Lumina Hasadim.

Mai tarziu incepem sa “primim de dragul de a darui” (“pasirea pe taramul Israelului”, cuvantul “Eretz” inseamna “pamant” si e derivat din “Ratzon”- dorinta; Isra-el semnifica “direct catre Creator”). Noi folosim dorinta noastra pentru a darui, revelandu-l pe Creator (Lumina Hochma in Lumina Hasadim). Astfel, se spune ca Creatorul se dezvaluie pe sine doar in “taramul lui Israel” (dorinta de a oferi), iar exodul din Israel e numit alungare (de la daruire si spiritualitate).

Intre cuvintele “exil” (Golah) si “mantuire” (Gheula) e doar o litera diferita, “Alef” care reprezinta Creatorul (primul si singurul din lume). “Pamantul lui Israel” reprezinta dorinta de a primi de dragul de a darui. Aceste dorinte care ma opresc de la a primi si revela Creatorul, care servesc doar scopului daruirii, inseamna ca nu sunt inca in taramul lui Israel, dar sunt aproape de el.

Prin urmare, Kabbalah descrie diferite sfere drept cercuri in jurul Taramului Israel. Treptat ne distantam de Babilon si cucerim acest pamant prin corectarea dorintelor noastre pas cu pas. Vorbim despre aceeasi dorinta, care ramane constanta, in timp ce atitudinea noastra fata de ea se schimba.

Parasesc Babilonul, sosesc si parasesc Egiptul in trecerea prin diferite dorinte de satisfacere a propriilor intentii. Sunt de acord sa restrictionez aceste dorinte, ceea ce inseamna sa trec de Ultima Mare.

Sunt pregatit sa ma ridic deasupra egoismului meu, deasupra muntelui Sinai (varful urii) si sa ma conectez la dorinte noi (“Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”).

Nu obtin aceleasi dorinte ca vecinul meu, dar imi intorc dorintele proprii ca pe o manusa, “de dragul aproapelui” in loc sa fie de dragul meu.

Mai tarziu, sunt pregatit sa primesc placerea prin aceste dorinte, dar nu pentru propria placere, cum era mai inainte, ci pentru a putea darui, de dragul aproapelui meu. Dorintele sale devin mai importante pentru mine decat ale mele (un fel de implinire “indirecta” a dorintelor mele) in contrast cu implinirea “directa”.

Deci, asa cum putem observa, toate notiunile descrise in Tora (Egipt, Muntele Sinai, 40 ani in desertul Sinai, Taramul lui Israel) reprezinta actiunea spirituala din interiorul uneia si aceleiasi dorinte. Singurul lucru care se schimba e atitudinea noastra fata de modul in care le implementam, si astfel observam ca ceea ce am considerat a fi geografie si istorie, devine un portret interior.

Gradual ajungem la infatisarea corecta si vom fi socati: “Cum am putut gresi atat de mult cand am crezut ca Tora ne-a invatat despre intamplari istorice straine si geografie externa?” Nu vom putea crede ca la un moment dat am privit Tora ca pe un roman istoric. Va parea atat de firesc pentru noi sa intelegem ca e vorba de dorintele umane prin care atingem spiritualitatea. Ce ramane in afara noastra e doar “Olam Amedumeh”- o lume a iluziilor.

Eu includ in mine pe toti ceilalti

Noi nu ne dam seama cat de interconectati suntem. Eu sunt legat de ceilalti cu mii de felurite legaturi: prin dorinte, efort, in totul – ca un organism.

Un sistem unitar se distinge prin faptul ca o schimbare intr-unul din elemente, il schimba complet -ceeace nici nu ar putea sa fie altfel; altminteri  sistemul nu s-ar putea numi unitar.

A fi global inseamna a fi conectat din toate directiile, in toate caracteristicile, in totul.

Datorita acestei conexiuni, in fiecare persoana  este incorporat  fiecare altcineva. Eu-l este: Eu si ceilalti, care sunt in mine; el este el si cu ceilalti, care sunt in el; tot asa suntem fiecare.

Totusi, noi nu corectam sistemul in sine, ci doar revelam conexiunea deja existenta in Lumea Infinitului.

Aceasta se numeste corectarea rupturii, asa cum se percepe numai de catre noi . Viziunea, perceptia noastra se corecteaza.

Daca corectam conexiunea si incepem sa intelegem sistemul vom descoperi ca nu exista persoane particulare.

Cand ne apropiem de Infinit, simtim ca nu exista persoane particulare,ci doar intregul.

Totul este atat de intretesut, incat este imposibila separarea unuia de altul.

A fi cufundat intr-un ocean de bunatate

O persoana care a evoluat este diferita prin aceea ca este pregatita sa suporte mari suferinte pe o lunga perioada de timp in vederea atingerii unui mare tel, deci necesita un mare efort si mult timp pentru a-l realiza. Gradul de dezvoltare al unei persoane este determinat de cat de mult timp si efort este dispusa sa investeasca pentru a merita o rasplata, dat fiind  faptul ca este capabila sa-si imagineze un tel care sa merite un asemenea efort.

Vedem in lumea noastra ca exista oameni care traiesc si fac rost de bani dupa cum le e norocul. O asemenea persoana pleaca dimineata de acasa, gaseste vreo slujba prin care poate castiga suficienti bani cat sa se hraneasca in acea zi, si apoi se intoarce acasa.

Am avut odata un vecin care spunea mereu, “Am 50 de dolari pe ziua de azi si imi ajung. Ma duc cu familia la plaja. Avem bani cat sa ne luam sandvisuri pe toata ziua asa ca putem sa ne odihnim”.  Am ramas surprins. Am intrebat “Si pentru maine?”, iar el raspundea “Pentru azi imi ajung”. Asta era atitudinea lui fata de viata.

In acelasi timp, o alta persoana pleaca de acasa ingrijorat. Il intrebi “S-a intamplat ceva? N-ai bani sa dai de mancare la ai tai?”, el raspunde “Nu, totul e bine” asa ca il intrebi “Care-i problema?” si atunci incepe sa iti spuna despre probleme “existentiale”, sau despre ceva care se poate intampla peste cativa ani. Daca ii sugerezi sa mearga la plaja cu familia sa se odihneasca,  el nu ar putea sa opreasca aceste ganduri care il framanta.

Cu cat o persoana a evoluat mai mult, cu atat domeniul sau de preocupare e mai mare, cu atat telul sau este mai mare, si cu atat mai mult si mai de durata este dispusa sa sufere pentru ca sa isi atinga telul. La fel este si in ceea ce priveste spiritualul, prin aceea ca persoana care isi va atinge scopul este cea care este dispusa sa indure multa suferinta, sa depuna efort si sa astepte ani de zile, in ciuda criticilor si dezacordurilor  vis a vis chiar de calea in sine.

Singurul lucru de care are nevoie o persoana este senzatia ca avanseaza catre acest tel, si ca nu este important cand il va atinge, fie imediat fie intr-un moment indefinit. Daca receptam o asemenea senzatie, asta inseamna ca ne-am corectat Vasele. Daca telul nostru este de a darui, atunci nu mai intrebam nimic despre rasplata.

Este nevoie sa simtim ca nu solicitam ceva in afara acestui tel, si ca nu are importanta pentru noi cand il primim sau daca il primim. Aceasta inseamna ca existam in el deja! Tocmai prin aceasta metoda persoana intra in spiritual, experimenteaza perfectiunea, si se simte scufundata intr-un ocean de bunatate.

Brevetul Creatorului pentru Placerea Eterna

Intrebare: De ce nu ne putem uni sentimentele cu mintea?

Raspuns: Consistenta sentimentelor si mintii provine dintr-o radacina foarte inalta: Partzuf al Galgata, care a inceput sa isi creeze Partzuf interior al AB cand o discrepanta a aparut intre perceptia Luminii (Dalet de Itlabshut) si marimea ecranului (Ghimel de Aviut) – informatia nivelului 3/4-dalet/ghimel. Din acest moment, Luminile sunt mereu asezate in locurile gresite si exista o inconsistenta a Luminii (implinirii) si a ecranului (dorintei). Aceasta trezeste o senzatie de Lipsa in noi.

Spre exemplu, am obtinut implinirea celui de-al treilea nivel (Gimel de Aviut) si informatii despre al patrulea nivel al Luminii (Dalet de Itlabshut). Cu alte cuvinte, stiu ca poate sa fie mai mult decat am deja! Imi pot imagina implinirea care exista cu un nivel mai sus decat primesc deja. Asadar, apare o diferenta intre ce imi doresc si realitate – ce este si ce poate fi.

Asadar, se naste mintea, care se gandeste la cum pot obtine ceea ce nu am deja. Exista in mine, dar doar ca o potentiala posibilitate, nu este inca a mea. Sa presupunem ca nu am avut niciodata masina si tu te-ai oferit sa ma iei cu masina. Am fost impresionat iar acum simt diferenta dintre stadiile noastre. Aceasta activeaza imediat un instrument in mine numit “minte”. Cu alte cuvinte, mintea se trezeste intr-un loc in care simt o lipsa si imi doresc sa obtin ceea ce imi doresc.

Daca Lumina Inconjuratoare (Or Makif- Lumina din afara mea) nu ar fi fost plasata opus Luminii Directe (Or Iashar, Lumina din mine), atunci mintea nu s-ar dezvolta niciodata in mine. Din aceasta cauza intreaga noastra ascensiune se intampla mai presus de ura si lipsa, care mereu raman. Intregul “brevet” al Creatorului consta in faptul ca este imposibil sa indeplinesti o dorinta egoista. Va ramane gol – intregul Malchut al Infinutului, dar vom construi un nou lacas gol, mai presus de asta: spatiul daruintei.

Bucuria noastra va veni de la implinirea altora si de a ne bucura de bucuria lor. Chiar faptul ca dorinta de a primi ramane goala, si totusi ne construim daruirea mai presus de asta, ne permite sa ajungem la placerea eterna.

O dorinta goala ne va impinge constant catre daruire, si ma voi bucura de ea. Pentru a exemplifica asta, Rabash ne da exemplul unei regine care are sute de servitori, dar tot mai doreste sa isi hraneasca fiul singura pentru ca asta ii ofera placere.

Dorinta nu are Nationalitate

Intrebare: Daca citim Cartea Zoharului in alta limba, mai are acelasi efect ca in Ebraica sau Aramaica?

Raspuns: Nu conteaza in ce limba cititi Cartea Zoharului. Toata lumea va trebui sa studieze aceasta carte si fiecare o va citi in limba lui.

Chiar daca Zoharul contine parti in care se vorbeste despre elementele care compun literele Ebraice, precum liniile si punctele care formeaza literele, acestea nu sunt cu adevarat litere, ci sunt simboluri, insemnari, si forme care simbolizeaza forte. Nu conteaza daca va uitati la o litera din alfabetul Ebraic sau doar la un simbol; ceea ce conteaza este semnificatia. La sfarsitul zilei, totul tine de dorinta persoanei, iar dorinta nu are limba sau nationalitate. Este doar – o dorinta.

Cand traduceti cuvintele “dulce”, “amar” sau “acru” in alte limbi – fiecare cititor, tot va simti acele gusturi. Zohar-ul vorbeste despre aceste senzatii, si din moment ce cuvintele care suna diferit trezesc aceleasi senzatii oamenilor, cititul in alta limba nu impiedica realizarea unei persoane.

Cartile Sfinte – Un Cantec Nou

Acest cantec de Arkadi Duchin este bazat pe Lectia zilnica de Kabbalah

Download – MP3

Text:

Cartea ne lasa sa dezvaluim fortele separarii

Pentru ca aceste carti ne arata lipsa noastra de legatura

Corectarea corpului inseamna corectarea dorintelor

Corectarea inimii inseamna corectarea intentiilor

Intentia cartilor sfinte este sa ne reuneasca

Numai unindu-ne vom fi in stare sa intelegem ce e scris acolo

Afara nimic nu e – nu ocean, nici pietre sau strada

Totul se afla intre noi si sinele nostru,

Intre noi si Acel Unic care este Bun si face bine.

Si nu conteaza daca sunt cuvinte si notiuni

Nu conteaza daca ele nu sunt limpezi si clare intotdeauna

Hai sa mergem, prietene, sa privim la ceeace este sfaramat

Hai sa gasim ce are nevoie de corectie

Nu e Creator si nici creatie

Realitatea este departe

Aici e intuneric, totul este distrus si nici pace nu e

Nu e Creator si nici creatie

Realitatea e sparta

Totul e inauntrul dorintelor.

Ierusalimul e cuprins de teama,

Ruptura dintre noi l-a injosit si l-a distrus

Si deplange ruptura de noi create.

Din cauza rupturii nu e pace aici si nici seninatate

Cartile sfinte au intentia sa ne reuneasca

Numai prin unitate vom intelege ce este scris

Afara nu e nimic – nici ocean, nu pietre, sau strada.

Totul este intre noi si sinele nostrum

Intre noi si Acel Unic, care este Bun si face bine.

Pastrand Punctul de Legatura cu Zohar-ul

Intrebare: Daca o persoana care citeste Zohar-ul a putut gasi pe moment un punct de contact cu el, cum poate sa il mentina?

Raspuns: Il va putea mentine daca nu se va teme de nimic ce va veni in continuare si va fi pregatit sa reconstruiasca aceasta conexiune din nou si din nou, indiferent de circumstantele care apar.

Daca se teme de moarte sa piarda senzatia acestei conexiuni, inseamna ca ii lipseste increderea si ca nu este destul de conectat cu ceilalti. Pe langa aceasta, nu intelege ca progresul sau are loc in calitatea daruirii, care creste constant, se dezvolta si se intensifica in el. Totusi, nu se poate dezvolta daca ii este frica si isi impune constrangeri. Daca este ingrijorat de viitorul lui, atunci este indrumat de egoism in loc de dorinta de daruire.

Cand Intunericul si Lumina se Unesc

Totul vine de la Creator, de la Forta Superioara. Atat Lumina cat si intunericul vin de la El, precum este scris, “El care a creat Lumina si intunericul”. Cand imi doresc ca El sa mi se reveleze, trebuie sa iau aceste doua forte si sa le unesc in mod corect. Momentan par opuse una alteia si nu inteleg cum doua forte opuse pot veni de la aceeasi sursa – spre exemplu, binele si raul, lumina si intunericul, impuritatea (Klipa) si sfintenia, care se afla intr-o lupta continua.

Deci cum este posibil sa le unim? In lumea noastra adeseori vedem calitati si actiuni care sunt diametral opuse una de cealalta – unele care sunt minunate si bune, sau rele, repulsive si oribile. Cum este posibil sa le combinam si sa le atribui aceleiasi surse – Creatorul?

In spiritualitate aceasta schisma si diferenta dintre calitati este mult mai mare decat in lumea noastra. Totusi trebuie sa construim un sistem interior care conecteaza fortele opuse, pentru ca astfel exista ele defapt – in pace si armonie, una se completeaza pe cealalta. Nici una nu poate exista fara cealalta.

Construind acest sistem in mine, incep sa ii inteleg radacina, sa vad de unde vine aceasta opozitie si ce se intampla de fapt. Inca nu intelegem asta. Nu va avea sens pentru noi pana cand nu obtinem calitatea sa ne construim pe noi insine mai presus de Machsom, in spiritualitate. Pana atunci, ne aflam intr-o extrema sau alta, sau deconectati de la ambele, dar nu putem fi in unitate si armonie cu doua forte opuse.

Lucrand sa unesc in mine doua forte opuse, construiesc un punct de conexiune intre ele, un sistem in care se unesc contrar faptului ca sunt opuse. Nu o suprim pe nici una, cum deseori se intampla in lumea noastra; mai degraba, cele doua ajung la o armonie totala. Spatiul pe care il construiesc in interior este “Eu-l” meu, sufletul meu, care este egal cu Creatorul.

Creatorul este Unul, dar pentru mine El se imparte in doua forte – una pozitiva si una negativa, un plus si un minus. Conectez aceste doua forte in mine intr-un sistem, si se dovedeste ca sistemul pe care il construiesc intre minus si plus este complet egal cu Creatorul.

In acest fel, ajung la Creator prin intermediul actiunilor Lui. Asadar construiesc in mine o fiinta umana asemanatoare Creatorului. Eu sunt unul in sistemul lui Malchut, si sunt asemenea Creatorului in sistemul lui Keter. Toata munca noastra consta in a obtine aceasta echivalenta.