În ciuda faptului că plăcerea spirituală este infinit mai mare decât plăcerea materială, aceasta se revelează omului într-o asemenea măsură şi formă încât nu îl atrage. Prin urmare, acesta continua să urce pe scara corectării sale cu un efort foarte mare.

Este spus că embrionul, prima stare spirituală, vede întreaga lume de la un capăt la altul, inclusiv forţa care îl cuprinde şi cum este controlat. Stă în fata universului care îi este deschis şi totul este al lui!

Apoi, apare întrebare: După acea, omul are puterea să se extragă pe el însuși din egoismul mărunt, dezgustător al lumii noastre, pentru a face un pas mai departe în abundenţă, perfecţiune şi armonie? Răspunsul este da.

Totul dispare fără urmă, permiţând acestuia să cucerească lumea spirituală din nou. De asemenea, dispare într-o asemenea măsură încât nu lasă nicio urmă în afară de o înregistrare informaţională pe care o poate folosi în orice mod. Aceasta se schimbă într-o etapă negativă, într-o cădere, din care trebuie să iasă. Aşa este construită dezvoltarea spirituală: noapte – zi, noapte – zi.

Întrebare: Ce obţine o persoană din aceste schimbări? Pare că este, pur şi simplu, oprit sau pornit, iar tu poţi să faci orice vrei cu ea.

Răspuns:  Desigur. Nu vedem asta în vieţile noastre?

Întrebare: Unde se afla persoana aici? Este neclar.

Răspuns: Nu este nicio persoană. Nu este nici măcar un embrion; abia începe să intre în Partzuf-ul superior, mişcându-se ca spermă, atingând locul ei în uter. Este destul de complicat. Cunoaştem din viaţa noastră, căci conceperea unei fiinţe umane este complicată.

Întrebare: Ce adăugă o persoană care este plimbată prin aceste etape?

Răspuns: O anulare din ce în ce mai mare a ei, însăşi, faţă de forţa superioară.

Întrebare: Deci, totuşi rămâne ceva în memorie din starea perfectă?

Răspuns: Nu. Nu ajută, nu adăugă energie sau un salt înainte. Urcarea are loc numai datorită unei acumulări de eforturi în grup, măsura completă care se numeşte Seah.

A deveni un embrion înseamnă a intra în grup pentru prima dată, ceea ce, pentru o persoană, este ca în pântecul mamei sale.

Din programul TV “Ultima Generaţie” 1/25/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Bill Gates, fondatorul Microsoft, a investit peste patru milioane de dolari într-un proiect pentru a fi creați ţânţari modificaţi genetic, care să îi omoare pe cei din specia lor. Aşa a intenţionat să omoare toţi ţânţarii care răspândesc malaria. Este aceasta o abordare corectă? Până la urma noi încălcăm echilibrul naturii.

Răspuns: Desigur, aici pot să fie consecinţe ireversibile. Aceasta este o problemă foarte serioasă, deoarece interferăm cu sistemul interior al naturii.

Unde duce asta? Ca orice altceva – la recunoaşterea răului: noi trebuie să ne schimbăm pe noi înşine şi apoi totul în natură se va schimba.

Dacă ne oprim să ne înţepăm între noi, ţânţarii vor înceta să ne mai înţepe pe noi.

De pe KabTV “Ştiri cu Michael Laitman” 6/26/18

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Baal HaTurim a explicat că o persoană care rătăcea pe câmp se referă la cineva care se abate de la calea raţiunii, care nu cunoaşte calea reală, care duce la locul la care ar trebui să ajungă, că în “un măgar rătăcea pe câmp”. Şi el ajunge la o stare unde crede că nu va obţine niciodată scopul pe care ar trebui să-l obţină. (Rabash, “Iubirea de prieteni”)

Omul poate trece de la o stare spirituală la altă, numai ca rezultat al disperării totale, însă numai dacă este conştientă şi dacă asta o conectează cu Creatorul care organizează toate acestea pentru tine.

O persoană este în disperare atunci când simte ca fraţii lui l-au trădat. Asta îl încurajează spre muncă spirituală, să se ridice şi să realizeze că nu este vorba de fraţii lui, ci despre el.

Întrebare: De ce este spus că Iosif şi-a pierdut calea, dacă el încă îşi caută fraţii?

Răspuns: El şi-a pierdut calea sa egoistă trecută, iar acum a ajuns la o intersecţie crucială spre o cale nouă.

Fiind conectat cu Faraon, el realizează că trebuie să lucreze pentru egoism şi, de aceea, el se conectează cu fraţii săi. Această atitudine faţă de proprietăţile dăruirii, iubirii şi alr conexiunii, este complet diferită de ceea ce a avut anterior. El obişnuia să creadă că era bine în ea, dar acum înţelege de ce şi pentru ce. Prin Faraon, el începe să reveleze sensul, Creatorul, deoarece Faraon este fata opusă a Creatorului.

Întrebare: O persoană care este în disperare, de unde îşi ia putere ca să progreseze? De la fraţii lui?

Răspuns: Nu. Noi avem avem doar o singură sursă de putere – Creatorul însuşi.

Întrebare: Deci dacă eu simt că nu pot să intru în contact cu prietenii, trebuie să cer Creatorului să mă ajute?

Răspuns: Nu ai la cine altcineva să apelezi.

De pe KabTV “Ultima generaţie” 2/1/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Baal HaSulam, Scrierile ultimei generaţii: Oamenii îşi imaginează că o persoană care are contactul cu Creatorul este o persoană ar trebui să se teamă să vorbească cu El, cu atât mai puţin să fie în imediata apropiere a Lui. Natura umană este să se teamă de orice este în afara naturii creaţiei. Oamenii se tem de asemenea de orice lucru neobişnuit, cum ar fi tunetul şi zgomotele puternice.

Oamenii credeau în mod obişnuit că treci printr-o anumită anxietate atunci când eşti aproape de un Cabalist. Îmi aduc aminte când am început să studiez Cabala şi când am început să conduc de la Rehovot la Ierusalim la Cabalistul pe nume Isaac Zilberman, xând mi s-a spus: “Vei vedea o persoană faţă de care este imposibil să stai alături fără să tremuri”. Nu am trecut prin nimic de acest fel.

Un Cabalist nu se dezvăluie pe el însuşi în niciun mod. Din contră, el se comportă simplu, în mod intenţionat. Chiar şi când este un fel de “poleire” ce apare despre el, el imediat încearcă să o alunge, deoarece îi împiedică foarte mult munca spirituală. Nu vine nimic supranatural de la el care să-i facă pe ceilalţi să tremure în prezenţa lui.

Vedem aceasta în scrierile Cabaliştilor. De exemplu, studenţii lui Baal Shem Tov s-au dus în popor, iar ei nu au ieşit în evidenţă din mase. Atunci s-au creat fabule despre ei, ina ei practic s-au comportat ca oamenii foarte simpli.

Chiar dacă ei simţeau lumea superioară, sistemul de control al întregii naturi, cu toate acestea s-au comportat ca oamenii obişnuiţi. Acest lucru nu a fost dificil pentru ei, deoarece cu cât este mai înaltă o persoană, cu atât mai simplu se comportă.

De pe KabTV “Ultima generaţie” 10/9/17

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Lumea nu are o formă a ei însăşi. Ceea ce vedem în faţa noastră, nu este ceea ce este cu adevărat acolo, ci un fel de realitate imaginară a realităţii pe care Creatorul vrea să ne-o arate pentru a putea să lucrăm în ea pentru a o putea schimba într-o lume spirituală, în lumea infinitului.

Deschizând ochii noştri şi văzând lumea din faţa noastră, noi trebuie să înţelegem că aceasta este un film care este proiectat pentru noi de sus, pentru ca prin el să ajungem la imaginea perfectă. De fiecare dată, în fiecare zi, noi trebuie să ajungem la această formă perfectă.

Condiţiile pentru forma perfectă:

• Sunt conştient că văd ceea ce vrea Creatorul să-mi arate. În realitate, lumea nu are nicio formă.
• Trebuie să accept această lume pe care Creatorul mi-o arată ca un loc pentru muncă, iar eu trebuie să aduc această imagine la perfecţiune.

Prin munca noastră individuală şi prin munca noastră în grup, noi trebuie să schimbăm realitatea. ¹

În orice situaţie noi trebuie să ne străduim să păstrăm adeziunea constantă cu Creatorul şi să nu aşteptăm ca lucrurile să fie mai bune. Indiferent prin ce stări trece o persoană, ea trebuie să existe în adeziune cu superiorul. ²

Sunt eu cu Creatorul şi lumea dintre noi ca umplerea unui sandwich. Această lume îmi prezintă întreaga mea dorinţă de a primi, toate calităţile mele egoiste. Dacă le neutralizez sau chiar le schimb în dăruire, întărâtându-mi conexiunea cu Creatorul ca rezultat al lor, atunci, în acest mod, eu mă corectez. Nu am nimic altceva de schimbat în afară de atitudinea mea faţă de lume.

Din întreaga lume, din întreaga realitate, eu am zece prieteni cu care pot lucra împreună, ca şi cum am fi o singură persoană. Cu cât le fac mai mult bine şi cu cât mai mult efort depun pentru ei, cu atât mai multă putere primesc de la ei pentru progresul meu. Cu grupul eu învăţ cum să fiu în similaritatea de formă, în adeziune, în acţiunea reciprocă, ca şi cum aș fi cu Creatorul. Însă, cu restul lumii, munca mea este numai într-o singură direcţie: să încerc să mă port cu ea în mod pozitiv şi nimic mai mult. ³

Centrul grupului este punctul de unitate a zece indivizi, unde ei se anulează pe ei înşişi şi dispar. Ei lucrează faţă de acest punct; ei se coboară pe ei înşişi şi se ajută între ei. Punctul central al zecelui, punctul de unitate, este scopul unde fiecare îşi pierde senzaţia lui însuşi, ca şi cum el nu ar exista relativ la cei nouă prieteni. Prin realizarea tuturor condiţiilor muncii într-un grup, individul îşi dezvăluie în acest punct asemănarea cu Creatorul.

Să mă rog pentru centrul zecelui înseamnă să aspir spre o asemenea stare şi să cer ajutor pentru dobândirea ei. Construiesc acest punct în calităţile mele curente, în relaţia mea spre mine însumi şi ceilalţi, spre zece, spre Creator. Aşa realizez acest punct al centrului zecelui. Acest punct este numit “stâlpul de rugăciune”, de unde noi obţinem conexiunea noastră cu Creatorul. ⁴

Numai dacă am vedea lumea în forma sa adevărată, aşa cum este creată de Creator, atunci am vedea o imagine într-un mod pozitiv, fiindcă totul este în negru. Însă, acum, noi vedem aceeaşi imagine, dar în mod negativ, totul este în roşu. Noi proiectăm atitudinea noastră egoistă în lume şi prin urmare vedem totul într-un mod corupt. Dacă neutralizăm abordarea noastră egoistă, atunci vom vedea totul corectat.

În loc să vedem cum unul îl devorează pe celălalt, noi vom vedea că lupul trăieşte în pace cu mielul şi că totul există în dăruire reciprocă şi în dăruire faţă de Creator. Până la urmă, nimănui nu-i lipseşte nimic, fiecare transmite Lumina superioară la celălalt, inclusiv lupul şi mielul.

Noi existăm într-un sistem unde totul este umplut de Lumina superioară şi nimeni nu are nicio dorinţă ca să-l exploateze pe celălalt, ci, din contră, să le transmită tot ceea ce au nevoie până când echilibrul conduce în toate părţile sistemului. Când fiecare echilibrează pe toţi ceilalţi, atunci Lumina superioară îi umple pe toţi conform capacităţii maxime a fiecăruia.

Numai egoismul nostru ne strică toată această imagine ideală. Noi trebuie să ne corectăm egoismul şi apoi vom vedea lumea adevărată. Negativul se va schimba gradual în pozitiv: în negativ toţi se devorează între ei, dar dintr-o dată totul începe să fie corectat şi schimbat în paradis. ⁵

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 8/10/18, lecţie pe subiectul:  “De la partea de jos a scării la Dvekut permanent”

1 Minutul 6:20
2 Minutul 12:28
3 Minutul 21:20
4 Minutul 23:55
5 Minutul 1:44:00

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Sinuciderea este una din problemele umanităţii. La fiecare 40 de secunde cineva din lume comite suicid (800.000 pe an). În SUA, rata de sinucidere s-a mărit cu 30% din 1999. Unele celebrităţi care s-au sinucis recent, inclusiv Anthony Bourdain, faimosul chef şi prezentator TV la CNN şi sora tânără a Reginei Olandei. Poţi să explici asta?

Răspuns: Pot să explic asta ca fiind goliciunea. Este o goliciune care zdrobeşte, rupe şi nu lasă omul să doarmă. Nici măcar drogurile nu sunt eficiente ca o uşurare a acesteia. O persoană, pur şi simplu, simte că nu are altă opţiune. Trebuie să ne uităm la viaţă în mod corect şi să începem să ne educăm pe noi înşine.

Întrebare: La ce ar trebui să ajungă o persoană?

Răspuns: La sensul vieţii. Omul poate să înţeleagă sensul vieţii atunci când trece graniţa dintre viaţă şi moarte. Numai atunci când viaţa valorează mai puţin pentru tine decât viaţa însăşi, poţi să cântăreşti corect pentru ce să trăieşti şi să te ridici deasupra egoismului şi a vieţii egoiste.

Întrebare: Asta este aşa când nu mă agăţ de ea? Când nu mă ţin de fiecare dorinţă?

Răspuns: Nu numai că nu te ţii, ci că trăieşti după faptul că în fiecare minut tu renunţi la egoismul tău şi că te ridici deasupra lui. În fiecare minut tu eşti deasupra morţii, ca şi cum ai experimentat-o. Aceasta este separarea de lumea noastră şi intrarea în lumea superioară.

Remarcă: Acest lucru este foarte greu.

Răspuns: Nu este greu, este o oportunitate fericită pentru noi toţi.

Întrebare: Deci nu ar trebui să îmi apreciez viaţa egoistă?

Răspuns: O persoană care vrea să înţeleagă adevărata existenţă trebuie să dispreţuiască această viaţă şi s-o aprecieze numai pentru că este o fundaţie pentru a construi o viaţă superioară pe ea. Şi viaţa superioară este atunci moartea, iar atunci când mori în formă animală, în fiecare minut, tu creşti spiritual.

Creşterea în formă spirituală este viaţa, dar nu pentru mine însumi, ci pentru ceva ce este în afara mea: de dragul Creatorului, de dragul sistemului, de dragul umanităţii, nu contează care – lucrul principal este ca tu să ieşi din “e-ul” tău.

De pe KabTV “Ştiri în limba rusă cu Michael Laitman” 6/12/18

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Dacă dobândirea este tot timpul subiectivă, există o dobândire absolută care să fie obiectivă şi nu numai un adevăr temporar?

Răspuns: În principiu, orice dobândire spirituală este deja ceva obiectiv, deoarece este construită pe combinaţia dorinţelor şi obiectelor diferite. Această obiectivitate este exprimată de nivelul dobândirii sau de puterea luminii care umple acest nivel: Nefesh, Ruach, Neshama, Haya sau Yechida.

Prin urmare, dobândirea spirituală, în general este relativ obiectivă. Pasul spiritual absolut obiectiv este chiar ultimul nivel – nivelul dobândirii complete şi a corecţiei complete.

Din lecţia de Cabala în limba rusă, 8/4/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Cum trebuie să interacționeze cineva cu oamenii care nu înțeleg Spiritualitatea? Cum poate el să construiască intenția corectă?

Răspuns: O construiește cu ajutorul Înțelepciunii Cabala. Atrăgând Lumina Superioară care ne influențează. Noi nu o simțim, dar simțim cum ne schimbăm treptat. Aceste schimbări succesive crează ceea ce numim intenție corectă.

Întrebare: Se manifestă în relația cu oamenii care nu sunt angajați în Cabala?

Răspuns: Se manifestă în relația cu toți, fiindcă totul, mai puțin tu, înseamnă de fapt Creatorul!

Întrebare: Atunci de ce există o astfel de realitate: lumea noastră unde sunt eu, mintea mea, intenția mea egoistă?

Răspuns: Aceasta este o iluzie atât de mică, îmcât nici nu îți închipui cât de mică. Ea există pentru ca noi să avem ceva deasupra căreia să ne ridicăm, ceva care să fie independent de Lumea Spirituală.

Întrebare: Cum ne ridicăm de la această intenție?

Răspuns: Studiind, prin munca în grup, prin rugăciunea pentru membrii grupului și cerând urcarea lor spirituală.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 25.03.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Lumea Superioară este o iluzie care trebuie să devină pentru noi realitate?

Răspuns: Da, trebuie cu toții, împreună, să revelăm Lumea Superioară și să existăm în ea încă din timpul vieții noastre în lumea materială. Acest lucru este absolut posibil. Nu este tocmai o iluzie, fiindcă iluzia este ceva ce omul își poate imagina, pe când noi nici măcar nu ne putem imagina ce înseamnă asta.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 18.03.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Cauză–efect coboară din Forțele Superioare, din partea Creatorului. Ce este lanțul cauză-efect care merge spre Forțele Superioare dinspre partea creaturii?

Răspuns: Este corectarea dorințelor noastre prin intenția de dăruire. În acest fel urcăm aceleași grade pe care sufletul nostru le-a coborât de la Creator în lumea corporală (materială). Prin corectarea dorințelor noastre urcăm sufletul nostru înapoi la Creator.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→