Nu fi ca toată lumea!

La ştiri (Business Insider): “Conform cu Moran Cerf, un expert în neurologie de la Universitatea Northwestern, care a studiat luarea deciziilor vreme de un deceniu, cea mai sigură cale pentru a maximiza fericirea nu are legătură cu experienţele, bunurile materiale sau cu psihologia personală …

“În măsura în care studiem mai mult angajamentul, vedem din nou şi din nou că, dacă ne aflăm în apropierea anumitor oameni, de fapt, îţi aliniezi creierul cu al lor, pe baza manierismelor, mirosului din încăpere, nivelului zgomotului şi a multor altor factori, a spus Cerf. ‘Asta înseamnă că oamenii cu care petreci timpul au un impact asupra angajamentului tău cu realitatea, dincolo de ceea ce poţi explica. Iar unul din efecte este că tu devii similar.’ …

“Concluzia lui Cerf este aceea că dacă oamenii vor să maximizeze fericirea şi să minimalizeze stresul, ei ar trebui să construiască o viaţă care necesită mai puţine decizii, înconjurându-se de oameni care au trăsăturile pe care ei le preferă. Pe parcursul timpului ei, în mod natural, îi vor alege pe aceia care au atitudinea şi comportamentul dorit.”

Comentariul meu: Pe de-o parte, aici mai este un exemplu al impactul irezistibil al mediului asupra persoanei. Pe de altă parte, eu tot timpul am evitat societăţile unde toţi gândesc la fel. Până la urmă, este ca o masă gri care nu oferă nimic. Este imposibil să te dezvolţi în ea. Mai rău de atât, nivelarea oamenilor dă naştere fascismului.

De ce ar trebui să fiu ca toată lumea? Din contră, toţi ar trebui să depună eforturi pentru dezvoltarea lor individuală. Nu încerca să fii ca ceilalţi, exprimă-te pe cât de mult posibil. Apoi, toată lumea va fi diferită şi toată lumea poate aduce ceva special în societate, adică un lucru “proeminent”, care se găseşte numai în tine şi nu în ceilalţi.

Problema este că noi nu avem o metodologie comună, o cunoaştere generală, care să ne permită să construim o societate coezivă din unicitate. Oamenii ar trebui să se schimbe ! Ar trebuie să fie toţi foarte diferiţi şi, în acelaşi timp, să lupte pentru un singur scop.

Aceasta este o dezvoltare clară a celor opuşi, pe baza unirii lor într-o singură sursă comună.

De pe KabTV “Ştiri cu Michael Laitman” 3/13/18

Implementarea se petrece în grupul de zece

Coborârea în cascadă, de sus în jos, a lumilor a fost pregătirea pentru corecţie, iar procesul opus, de jos în sus, este implementarea ei. În timpul coborârii în cascadă, de sus în jos, toate condiţiile au fost stabilite pentru diferenţa de formă, ca să ajungem la echivalență cu Creatorul din această diferenţă. Sfârşitul corecţiei este echivalența dintre fiinţa creată şi Creator.

Toată această implementare se face în grupul de zece. Primul zece, primul HaVaYaH, a fost divizat, a fost sfărâmat în toate modurile posibile şi a decăzut, de la diferenţa de formă completă față de Creator, la o lipsă totală de conexiune. Atunci începem noi să corectăm această sfărâmare, prin conexiunea în grupuri de zece. Lucrând la conexiunea în grupul nostru de zece, fără să ştim, adunăm multe grupuri de zece diferite, până când începem să vedem cum acestea formează un grup de zece şi mai avansat. 1

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 4/17/18, lecţie pe subiectul “Descoperim forţa Creatorului în Grupul de Zece” (Pregătire pentru Congresul “Toţi că unul” din New Jersey 2018)

1 Minutul 37:35

Fericirea pentru un Cabalist

Întrebare: Ce este fericirea pentru un Cabalist?

Răspuns: Fericirea pentru un Cabalist este o oportunitate să-i împlinească pe alţii şi, prin ei, pe Creator. Totuşi, eu pe cont propriu nu pot să dăruiesc Creatorului sau să primesc de la El, ci numai printr-un tampon, care este grupul şi, chiar şi mai bine de atât, întreaga umanitate.

Întrebare: Care este cea mai mare bucurie a unui Cabalist?

Răspuns: Aceasta poate fi din acţiunea din care poate să dăruiască prin grup Creatorului şi să descopere astfel Creatorul în ea, văzând cum unul intră în celălalt, cum grupul devine un tampon între el şi Creator şi cum ei, toţi împreună, se întâlnesc în acest grup, în această masă.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 12/31/17

“Nu arăta unui prost o treabă făcută pe jumătate”

Întrebare: Ce înseamnă principiul Cabalist “Nu arăta unui prost o treabă făcută pe jumătate”?

Răspuns: Creatorul nu ne arată jumătate din munca noastră, până când pasul nu este complet.

Această măsură a unui pas complet se numeşte “seah” (o măsură antică a substanțelor granulare). Până când nu umplem “paharul” nostru, cu o măsură întreagă de efort, noi nu vom simţi că am făcut ceva. Nu ni se arată nici jumătate din muncă și nici măcar un sfert, ci numai munca terminată în întregime.

În fiecare Partzuf (sistem spiritual) nu pot fi mai puţin de zece Sefirot, altfel prezenţa lor în Malchut (a zecea parte a Partzuf-ului) nu este simţită. Numai după ce ajung la Malchut toate procesele din cele nouă Sefirot superioare, ea începe să simtă că ceva se petrece. Aşadar, este scris că spiritualitatea nu este divizată în părţi, ci este numai o structură integrală.

Din lecţia de Cabala în limba rusă, 11/26/17

Un mod nou de viaţă

Există deja oameni printre noi care îşi folosesc unicitatea în forme de dăruire pentru alţii. Dar ei sunt încă puţini, deoarece suntem încă în mijlocul căii de dezvoltare. Când ajungem la punctul cel mai înalt de dezvoltare, toţi ne vom folosi unicitatea noastră doar într-o formă de dăruire pentru ceilalţi şi nu va exista niciodată vreun caz de folosire de către o persoană a formei de primire pentru sine. Prin aceste cuvinte, găsim ocazia de a examina condiţiile vieţii din ultima generaţie – timpul păcii mondiale, în care întreaga omenire atinge nivelul primei părţi şi oamenii îşi vor folosi unicitatea numai sub forma dăruirii altora şi deloc sub forma primirii pentru sine.

Este bine să copiaţi aici forma de viaţă menţionată mai sus, astfel încât aceasta ne va servi ca o lecţie şi pe post de model pentru a ne aşeza minţile sub inundaţiile valurilor vieţii noastre. Poate că merită şi este posibil şi în generaţia noastră să se experimenteze asemănarea cu această formă de viaţă de mai sus. (Baal HaSulam, „Pacea în lume”)

Trebuie să creăm mici comunităţi care pot demonstra principiile individuale ale viitoarei generaţii. Trebuie să le facem reclamă pentru ca oamenii să vină şi să studieze, să ia cursuri şi să încerce să pună în practică aceste principii, mutându-se cu familiile lor în astfel de comunităţi, măcar pentru câteva luni.

Toate forţele care se manifestă într-un om, Natura şi toată lumea înconjurătoare ne împing să ne ridicăm deasupra egoismului şi să existăm la un nivel absolut diferit – nivelul Creatorului, puterea şi altruismul total al Naturii. Problema este cum să facem asta.

Pentru asta, există în lume un grup special de oameni, numiţi cabalişti care, datorită dezvoltării lor interioare unice, independent de ei, au primit un impuls către un nou stil de viaţă.

Ei studiază cum este organizat sistemul care conduce lumea noastră, cum pot ajunge la el, cum îl pot adapta la noi şi cum să ne schimbăm noi pentru el.

De aceea, masele au pe cineva care să-i înveţe şi să adapteze pentru ei această metodă, deoarece cabaliştii au realizat acest lucru prin propria lor experienţă.

Cei mai mulţi oameni, deşi nu ştiu nimic despre aceasta, nici nu o înţeleg, dar sunt în mod egoist împotriva ei. La urma urmei, vorbim despre o schimbare specială, inversă naturii noastre – o schimbare de la cineva care doreşte să primească şi să se bucure pe cheltuiala altora, la cineva care dă, la cineva care şi-l apropie pe celălalt şi îi pasă mai mult de acesta decât de sine sau, cel puţin, îi pasă ca de unicul său copil iubit, la care se gândeşte în mod constant.

Este aproape de necrezut şi imperceptibil într-o persoană. Dar Natura ne va presa cu suferinţe mari dacă nu ne vom îndrepta voluntar spre această stare.

Cabala explică modul în care omul poate face paşi mici către principiul biblic de „iubiţi-vă aproapele ca pe voi, înşivă”, astfel încât, deşi nu este tocmai după propria lui alegere, dar totuşi nu foarte constrâns, el poate învăța în avans aceste principii, încearcând să le absoarbă şi începând chiar să traducă unele elemente din poruncile principale ale Torei „iubiţi-vă aproapele ca pe voi, înşivă” şi „unitatea tuturor oamenilor”.

Din KabTv „Ultima generaţie ” din 23/10/2017

Sita egipteană

Înainte de intrarea în lumea spirituală omul trece prin etape foarte dificile, care se numesc „şapte ani de foamete”, ingreunarea inimii. Vede că se îneacă în egoismul sau, că nu poate să iasă din el şi că nu va putea niciodată să iasă din el. Iar acesta este adevărul, deoarece dorinţa de a ne bucura este singura noastră natură.

Această perioadă este periculoasă deoarece i se pare că este în regulă să rămână în dorinţele sale egoiste şi că nu se merită să se lupte cu ele. De ce să sufere în van, încercând să scape de acestea, dacă oricum nu va ieşi nimic din asta? Egoismul îi arătă că nu are nicio speranţă pentru salvare.

Acesta este adevărul: nu există nicio speranţă să primim vreo împlinire în dorinţa noastră de a ne bucura. Şi omul încă nu are o dorinţă de a dărui. Aşadar, fuge spre religie sau spre tot felul de „practici spirituale” ca să nu mai simtă că natura sa este împotriva lui. Principalul lucru este să nu simţi că stai în faţa lui Faraon. Aşadar, el fuge din Egipt.

Aşa cum este scris: „O mie intra în încăpere şi unul iese la Lumina” – aşa suntem noi cernuţi printr-o sită egipteană. „Şi dintre ei doar eroii, a căror răbdare a rezistat, au înfrânt gărzile şi au deschis poarta”. Trebuie să înţelegem că aceasta este o perioadă prelungită şi amară, numită exilul. Necesită conexiune, răbdare şi sprijin reciproc, altfel omul nu îi poate supravieţui. Cea mai apropiată ieşire pe unde oamenii părăsesc această cale este religia, care îţi permite să mergi în raţiune, în loc de credinţă mai presus de raţiune.

Aşadar, este necesar să creăm un mediu puternic, o atmosferă de sprijin reciproc şi de garanţie pentru a ne ajuta între noi să construim Kli-ul (vasul) pentru viitoarea revelaţie. 1

Înainte de exodul din Egipt, omul intră într-o perioadă întunecată unde se regăseşte tot mai adânc în egoismul sau, în fiecare zi, având din ce în ce mai puţină putere să lupte împotriva lui. Dorinţa de a se bucura îi trimite tot felul de gânduri străine, dorinţe şi acţiuni, într-un mod crescător, tot mai departe de spiritualitate. Acelei persoane i se pare că în loc să avanseze, ea regresează.

Şi apoi este tentat să se întoarcă spre religie, care îi promite pentru fiecare acţiune făcută o recompensă chiar atunci, pe loc, ca şi cum el singur este suficient pentru corecţie. Acest lucru cu siguranţă este atractiv şi omul pleacă spre așa ceva.

Rabash scrie că exact asemenea oameni care au fost angajaţi în Cabala pentru o perioadă lungă de timp, au avut un progres bun şi apoi au plecat fără să intre în lumea spirituală, riscă să devină cei mai mari oponenţi ai Cabalei, chiar duşmani. Până la urmă, pe de-o parte ei par că înţeleg despre ce vorbeşte, iar pe de altă parte, ei nu dobândesc. 2

În realitate nu există o altă forţă care să acţioneze în afară de Creator. Singurul lucru pe care El îl permite fiinţei create este să realizeze ce se întâmplă cu ea şi ce face forţă superioară cu ea. Fiinţă creată trebuie să aplice toate eforturile posibile spre acest punct de conştientizare. Dar adevărul este că în trecut, acum şi în viitor, tot timpul, pe toate nivelurile, numai Creatorul a acţionat, acţionează şi va acţiona.

Iar noi am fost numiţi pentru a revela munca Lui. Prin asta, noi nu influenţăm munca în sine, ci ne dorim să o apreciem şi să dobândim întreaga măreţie a Creatorului. 3

Este scris: „Eu şi nu un mesager”. Adică Creatorul Însuşi ne scoate din Egipt. Asta înseamnă că suntem în contactul direct cu Creatorul, cu forţă superioară, fără niciun intermediar. „Intermediar” înseamnă că în cererea mea încă nu mă simt ca fiind în fata Creatorului şi nu îmi conectez toate speranțele pentru salvare numai la El. 4

Trebuie să facem eforturi enorme acum că toată lumea să îşi analizeze condiţiile şi va simtă că acesta este exilul egiptean. Semnul de apropiere de exodul din Egipt este un sentiment de disperare groaznică în absolut tot, din toate direcţiile. În această stare de disperare, Creatorul se revelează şi ne salvează.

Totuşi, noi trebuie să analizăm această stare împreună – aceasta trebuie să fie decizia noastră comună. Unul nu poate ieşi singur din Egipt, ci numai mulţumită unei conştientizări serioase în Kli-ul general. 5

Egoismul asigura omul ca drumul nu ar trebui să fie pe atât de dificil şi fără compromisuri precum sugerează Înţelepciunea Cabala. De ce să te chinui să te lupţi cu egoismul tău? Există multe metode psihologice care îţi permit să te calmezi şi să te împaci cu dorinţa ta de a te bucura.

În mod clar acest lucru este foarte atractiv. De aceea, din momentul apariţiei Înţelepciunii Cabala, în paralel cu ea, s-au dezvoltat de-a lungul istoriei multe metodologii diferite. Iar atunci când Cabala a intrat în ascundere, acest lucru a servit ca motiv pentru apariţia celor trei religii mondiale.

Religia îndulceşte viaţa omului. Permite oamenilor să facă acţiuni exterioare în locul celor interioare şi le promite o recompensă în această lume şi în lumea următoare. Este clar că egoismul caută o compensaţie pentru el însuşi.

Totuşi, acest lucru este aranjat în mod specific de sus, pentru a exista alte sisteme, în plus faţă de Cabala, care ajută să descoperi ce este egoismul în relaţie cu forţa dăruirii, forţa Creatorului. Aşadar, toate religiile şi metodologiile sunt necesare şi nimic nu poate fi distrus. Sarcina noastră este doar să continuăm să clarificăm dorinţa superiorului. 6

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 3/28/18, Scrierile lui Rabash: „Diferenţa dintre mira şi adevăr şi milă neadevărată”

1 Minutul 8:28-11:47
2 Minutul 13:00
3 Minutul 44:40
4 Minutul 48:30
5 Minutul 52:10
6 Minutul 55:30

Cum tratează Cabaliștii pe inamici?

Intrebare: Cum tratează Cabaliștii pe inamici? Ori pentru ei nu există inamici, iar ei văd totul ca fiind numai bine?

Raspuns: Un Cabalist își tratează inamicii pe două nivele: pe nivelul acestei lumi și pe nivelul lumii spirituale.

Pe nivelul spiritual, inamicii ajută. Pe nivelul material, trebuie să-i tratăm conform legilor acestei lumi. Așadar, dacă cineva „se lovește” de noi, atunci îl aducem la judecătorie. Și aranjăm restul pe nivelele spirituale.

Dar înțeleg ce motivează inamicii mei, deoarece toate acestea sunt făcute de către Creator pentru a reacționa în mod corect față de inamici, pe ambele nivele.

Din lectia de Cabala in limba rusa 1/7/18

Înțelegând adevărul

Trebuie să înțelegem că, pentru moment, încă acționăm din dorința de a primi. Poate fi neplacut, insă acesta este adevărul, pentru că, prin înțelegerea acestui lucru, eu avansez, atragând Lumina care reformează. Lumina este atrasă prin faptul că eu sunt opus ei. Acceptând că sunt în interiorul ego-ului meu, asta mă ajută să stabilesc conexiunea cu Lumina superioară; așadar este scris că „Tora a fost dată păcătoșilor”.

Din partea a 3-a a lectiei zilnice de Cabala 3/25/18, Scrierile lui Rabash, Vol. 2, Articolul 38 – Ce este in munca „O cupa a binecuvantarii trebuie sa fie plina”?

Stabileşte-ţi scopul dezvoltării tale

Malchut al lumii Infinitului (Ein Sof) decide că trebuie să devină precum Keter, faza rădăcină. Şi, astfel, face o restricţie (Tzimtzum), asupra împlinirii dorinţei sale și scopul ei.

Acum totul va fi determinat, dar nu de dorinţa de a se bucura din interiorul ei, ci deasupra propriei voinţe, pentru că vrea să-şi stabilească scopul dezvoltării sale. Aşa cum Creatorul şi-a dorit să facă totul pentru ea, pentru creaţia Lui, la fel şi ea vrea să-şi direcţioneze toate gândurile spre dăruire.

Realizarea acestui scop se numeşte ecran (Masach). Gândul este numit Lumina reflectată. Prima acţiune necesară aici este restricţia (Tzimtzum). De acum înainte, deciziile sunt luate, dar nu de dorinţa mea de a mă bucura, ci de acest ecran.

Tranziţia de la un ecran personal, la unul comun, se numeşte trecerea Machsom-ului, adică granița lumii superioare. Prima dată când acţionăm în dorinţa noastră, acoperită de ecranul comun, se consideră că am trecut Machsom-ul.

Din partea a doua a lecţiei zilnice de Cabala 3/25/18, Talmud Eser Sefirot, Partea 2

Celebrează sărbătoarea privind la viitor

Ar trebui să rămâi tot timpul pe linia de mijloc, în loc să sari de la o extremă la alta, de la exaltare şi euforie la cea mai mare groază şi criticism. Asta nu este abordarea corectă. Pot să rămân în bucurie în timpul unei căderi mari şi calm în timpul unei urcări puternice, deoarece continui să mă ţin de scop.

Starea mea spirit este determinată în măsura în care stările mele sunt direcţionate spre scop. Aşadar, nu pot fi schimbări puternice ale stărilor de spirit, dacă totul este conectat şi duce spre un singur scop. Apoi, eu sunt în siguranţă faţă de schimbărie de stare de spirit acute, precum un copil care, fie râde, fie plânge, însă eu verific constant stările mele, adică dacă servesc sau nu scopului.

Dacă ne ţinem de scop, atunci, în timpul unor vremuri bune sau dure, nu vom ceda faţă de stările de spirit de moment, ci ne-am simţi cam la acelaşi nivel.

În onoarea celebrării celor 70 de ani ai Israelului, ne-am amintit foarte multe din marea noastră istorie. Însă, eu aş fi sărbătorit această sărbătoare în mod diferit, adică nu scufundându-mă în trecut, ci evidenţiind viitorul și arătând că Statul Israelului este un simbol al unui nou început pentru toată umanitatea, adică unitatea în jurul ideii dobândirii Creatorului, care se referă la absolut toată lumea în acelaşi mod.

Exact pentru aceasta s-a întors poporul Israel pe pământul lui. Sărbătorim faptul că noi şi întreaga umanitate am primit oportunitatea unui nou început, a unei noi naşteri. Asta este ceea ce vrem să ne arătăm nouă înşine şi lumii; aceasta este adevărata sărbătoare și nu suferinţa pe care am îndurat-o în trecut.

Trebuie să facem publicitate, dar nu trecutului nostru, ci viitorului nostru, care aparţine întregii lumi. Israel este o ţară specială și nu ca oricare alta. Aşa că, nu ar trebui să ne mândrim prea mult cu realizările noastre materiale din tehnologie şi agricultură. Principalul lucru care ne aduce bucurie este abilitatea de a garanta umanităţii un viitor fericit. Aceasta ar fi o sărbătoare adevărată şi o urcare în spirit!

Ştiinţa Cabalei este o ştiinţă cu mii de ani istorici. Însă principalul lucru este acela că garantează lumii un viitor bun.

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 4/20/18, Lecţie pe subiectul „Descoperim forţa Creatorului în grupul de zece” (Pregătire pentru Congresul „Toţi că unu” din New Jersey 2018)

1 Minutul 1:45