Pana si o bucata de lemn stie ce vrea

Intrebare: In natura exista diferite materiale: metal, lemn, piatra si altele – iar ele sunt complet pasive. Dupa cum vad eu, toate sunt neinsufletite. Insa dorinta e ceva mai activ. Atunci, de ce le numesti dorinte?

Raspunsul meu: Un creion e facut din lemn, iar lemnul doreste sa isi pastreze forma sau structura – legatura dintre atomi. Daca incerci sa ii faci ceva, vei vedea ca el nu doreste sa cedeze la schimbarile tale, ci incearca sa isi mentina forma si sa se impotriveasca. Trebuie sa depui foarte mult efort ca sa il rupi, adica sa treci peste dorinta lui de a se pazi si de a se pastra asa cum este.

Materialul acesta este o forta. Masurand anumiti parametri ai acestui material, ii masori forta de rezistenta la influentele exterioare. Va trebui sa depui o forta suplimentara ca sa ii schimbi calitatile si starea. Asta se numeste dorinta, sau materie.

Binele si raul sunt amprente ale Creatorului in interiorul nostru

Intrebare: Ce este materia?

Raspunsul meu: Materia este dorinta, iar acesta e singurul lucru care exista. Tot restul este o amprenta a Daruitorului in aceasta dorinta. O amprenta negativa este partea inversa a Daruitorului si se numeste „inclinatia rea”. O amprenta pozitiva, pe care noi o cream, ca si cum am intoarce o manusa pe dos, este „inclinatia buna”. Insa „inceputul”, fundamentul pentru toate este materia, dorinta.

Fundamentul poate sa fie rau sau bun – Ietzer Ra sau Yetzer Tov, unde Ietzer este dorinta, Tov – bun, iar Ra – rau. Creator a creat dorinta, Ietzer. O amprenta inversa a Creatorului in dorinta este Ra, rea. O amprenta similara cu El este Tov, buna. Sarcina noastra este sa simtim in noi aceste doua stari posibile, iar din ele, in interiorul nostru se va forma o lume cu totul noua.

Tot ce este nou trebuie sa o iau de la zero

Pentru a trece de la o forma la alta, mai intai trebuie sa incetam complet sa folosim dorintele anterioare. Si numai dupa aceea, putem sa hotaram cum sa le folosim intr-un mod nou. Rabash da exemplul unui alcoolic, care mai intai, trebuie sa se lase de baut complet – si abia mai tarziu va putea sa isi stabileasca o noua norma.

In spiritualitate, orice nou nivel este construit nou, de la zero. Rabbi Shimon, autorul Cartii Zohar, a cazut la starea de “Shimon, vanzatorul din piata” inainte sa se inalte la cel mai inalt nivel al starii finale, corectate. Exista o lege care spune, „Inaltimea inaltarii unei persoane este egala cu adancimea caderii sale”. Si niciodata nu vom realiza succesul, daca nu adoptam aceasta atitudine fata de spiritualitate.

Ca urmare, nu putem sa ducem dupa noi tot bagajul trecutului. Trebuie intotdeauna sa stergem totul, complet, iar apoi sa construim o noua atitudine, de la zero. Daca lasam ceva din trecut, atunci n-o sa fie nou si n-o sa fie o reusita.

In lumea noastra, acest lucru nu este evident si de aceea, pare ca si cum ar fi posibil sa construiesti ceva nou pe o fundatie veche. Insa legea de mai sus functioneaza si in materia noastra fizica, iar in cele din urma, noi cadem, dar fara sa stim de ce. Pentru ca totul trebuie sa inceapa de la nivelul zero, de la o noua atitudine. Trebuie sa existe o ruptura totala fata de tot ce a fost inainte. Daca nu internalizam acest principiu, in spiritualitate, timpul o sa treaca fara niciun folos.

Totul, chiar si Lumea Spirituala si Creatorul, se afla in interiorul tau

Intrebare: De ce nu putem percepe realitatea spirituala?

Raspunsul meu: Nu avem calitatile prin care am fi capabili sa simtim realitatea spirituala. Avem dorinta de a face asta, insa acea dorinta simte spiritualitatea prin primire si absorbire, dar perceptia spirituala se bazeaza pe altruism, o calitate pe care noi nu o avem. Insa scopul nostru este s-o obtinem.

Trebuie sa ma modelez pe mine insumi dupa Creator – ceva ce exista in afara mea. Nu-L cunosc si nu stiu nimic despre El. Pot doar sa ma transform pe mine insumi intr-o fiinta care sa fie, cumva, similara cu El; apoi voi incepe sa ma simt ca pe o creatura care daruieste. Asta inseamna sa atingi spiritualitatea.

Spiritualitatea este “forma” altruismului pe care am cladit-o in sinea mea. Aceasta “forma” este ceea ce numim Creator si ce obtinem prin sufletul nostru in Lumea Spirituala. Nimeni in afara mea nu poate crea aceasta forma, caci nu simt nimic in afara mea. Kabalistii imi spun: ”Insuseste-ti starea actuala, micsoreaza dorintele tale si apoi foloseste-le pentru daruire si nu pentru primire”.

Poti face asta? Daca da, ce simti acum? Noua ta perceptie este numita “ Lumea Spirituala”, “Creatorul”, sau “sufletul”. Inca nu simti nimic in afara ta. Simti doar dorinta ta in noua sa forma, ceea ce se se numeste “realitate spirituala”.

Exista ceva in afara mea care imi creeaza dorinta? Nu stiu raspunsul la aceasta intrebare, insa stiu ca dorintele mele “externe” sunt percepute, de asemenea, prin dorintele mele interioare si niciodata prin ceva exterior mie.

Putem percepe fie realitatea fizica, fie pe cea spirituala, insa, in fiecare caz, putem percepe ceva doar prin materia si forma sa. Deci nu exista nicio diferenta in modul in care percepem lumea. Imi imaginez ca aceasta lume fizica exista in afara mea, dar, de fapt, ea se afla in interior. La fel, imi voi imagina ca, Creatorul si Lumile Spirituale exista in afara mea, dar ele sunt, de asemenea, in interior. Este un simplu fapt al dorintei mele care isi asuma o forma noua, o imagine noua, sau o noua silueta.

Capul unei fiinte umane trebuie sa fie mai sus decat corpul

Am depus destula munca de-a lungul istoriei pentru a revela raul; acum este cel mai bun moment pentru a revela leacul: maretia unitatii si a ridicarii deasupra lumii materiale. Insa, pentru a face asta, trebuie sa ne dam seama ca nu exista ceva mai inalt decat scopul nostru spiritual si intreaga noastra dezvoltare anterioara a fost tintita exact spre asta.

Toate problemele din viata noastra vin de la Creator pentru  a ne obliga sa iesim din stadiul nostru animat. In aceasta lume nu suntem diferiti de animale, capul lor este la acelasi nivel ca si corpul. La ce se gandeste capul meu? Se gandeste doar la corp si asa, capul si corpul sunt la acelasi nivel. Deci, eu sunt o persoana sau un animal care merge in doua picioare? Facand toate aceste diferente, ne apropiem tot mai mult de scop, fiindca intelegem tot mai bine ceea ce ne lipseste.

“Nu este altcineva in afara Lui” si trebuie sa-I gasesc justificare pentru ca tot ce se intampla este pentru avansarea mea catre scop. Ce este important pentru mine este sa devin o fiinta umana, in loc sa raman un animal. Asta se poate intampla doar daca imi inalt capul mai sus si prin asta am nevoie de forta Creatorului, care controleaza natura mea. Altfel, raman in propriul egoism.

De aceea Creatorul imi trimite mereu necazuri, ca sa pot scapa de rau! El ma impinge, ajutandu-ma sa ma inalt! Altfel, nu mi-as dori niciodata sa devin o fiinta umana, o creatura eterna si perfecta. As continua, pur si simplu, sa fiu subjugat de iubirea de sine, ca sa trec, intr-un fel, de cei 70 de ani care mi s-au dat, conform principiului “ Sa bem si sa ne bucuram azi, caci maine vom muri”.

In loc de asta, nu imi dau niciun moment de ragaz si imi trimit mereu necazuri care ma fac sa ma gandesc ce trebuie sa fac in privinta lipsei de speranta. In acest punct, stiinta Kabbalah se dezvaluie si explica faptul ca detinem toate mijloacele (grupul, profesorul si cartile ) pentru a avansa. Nu fii fatalist – straduieste-te pentru corectare si te vei ridica la o stare minunata.

In esenta, este ceva usor de atins. Singurul motiv pentru care devine atat de greu pentru noi este ca noi nu vrem sa ne ridicam capul din procesul de hranire. Ne este teama sa ne indepartam de asta, sa ne indepartam de stomac. Oricum, azi suntem fortati de criza globala, care ne loveste, obligandu-ne sa facem asta. Modul de gandire al oamenilor se schimba, desi asta cere timp pentru a misca o asemenea masa imensa de oameni.

Sunteti invitati la primul Congres virtual de Kabbalah!

Intrebare: Ati spus ca succesul unei persoane in obtinerea corectarii depinde de adaptarea sa in grup. In 22-24 ianuarie va fi un Congres International virtual de Kabbalah. Congrese se vor tine in intreaga lume, in diferite tari,in acelasi timp. Oricine este invitat, inclusiv cei care studiaza singuri, pe internet. Asta este o ocazie pentru ei de a se alatura grupurilor locale. Ce le puteti spune celor care acum incearca sa se decida daca ar trebui sa mearga la Congres?

Raspunsul meu: O persoana nu poate sta acasa singura in aceasta perioada, fara sa faca un efort de a se uni cu alti oameni care studiaza Kabbalah. Daca o face, pierde mult. Acest Congres intentioneaza sa aduca impreuna oamenii din diferite localitati. Acum este cel mai bun moment de a va uni cu ceilalti din tara sau din orasul vostru si sa intalniti alti oameni ca voi, care fac munca spirituala. In timpul Congresului ii puteti intalni.

O conexiune virtuala este un lucru bun, insa o legatura fizica este necesara. Nu este intamplator ca traim in lumea materiala. Legatura fizica ne foloseste ca inceput al dezvoltarii tuturor legaturilor spirituale adiacente.

In timpul Congresului voi fi in Italia, prezentand o noua carte. Nu va invit sa veniti la Congres in Italia, care va fi exclusiv local. In loc de asta, incercati sa organizati Congrese locale, in acelasi timp in diferite locuri din lume.

Ce inseamna azi pentru noi Noe si Arca

Zohar: La ceasul cand lumea era plina de pacatele omenesti si a fost adusa la judecata, dreptii care traiau in acea lume sunt primii care raspund pentru pacatele celor slabi.

Deci, cum a putut Noe sa scape de potop si sa nu fie pedepsit pentru pacatele generatiei lui? Creatorul a dorit ca el sa zamisleasca viitorul lumii si de aceea l-a salvat.

Exista multi oameni slabi (dorinte egoiste) in lume (in interiorul omului), insa nu pot sa subjuge dorinta buna a lui Noe (dorinta spirituala, punctul din inima) prin potop si inec. (Aceste dorinte au murit in persoana, asa incat aceasta nu le mai simte.  In timpul corectarii saleinsa, mai tarziu, atunci cand persoana va fi in stare sa corecteze aceste dorinte, ele vor reapare.)

Si mica dorinta corectata pentru daruire a omului, numita Noe, a fost salvata de Creator (de Or Makif – Lumina Inconjuratoare), avand adapost in “arca”. (Unei  persoane i se aloca o forta aditionala, un invelis protector facut din calitatea altruismului, numita arca, pantecul unei mame sau Bina).

Si tribunalul n-a avut putere asupra sa, caci el s-a adapostit in arca, ascuns de toate privirile. Curtea a judecat dorintele egoiste, insa n-a avut nicio putere asupra dorintei altruiste. Asta vorbeste despre o persoana care a obtinut o conexiune de daruire cu grupul, s-a adapostit in el si asta a ascuns-o de privirea rea, de dorintele sale egoiste care voiau sa o indeparteze de scop.

Este scris: cere dezlegare de pacate, cere mila si poate vei scapa de mania Creatorului. Nimeni nu poate scapa de influenta Luminii. Lumina straluceste si imparte dorintele in cele ce au Lumina in calitatile lor si cele sunt impotriva ei.

Noe a cerut dezlegarea de pacate (corectarea de Sus), a intrat in arca si s-a ascuns acolo (in calitatea de daruire a Creatorului; el s-a estompat in ea ca un strop seminal in pantecul mamei), in ziua maniei Creatorului (revelatia Luminii Hochma, care separa dorintele in concordanta cu intentiile lor – de primire sau de daruire). De aceea tribunalul nu a avut putere sa-l acuze.

El s-a ascuns in interiorul calitatii de daruire a Celui de Sus, Creatorul. Malchut accede la Bina si se ascunde acolo, asta inseamna sa fii drept, Hasadim – de a urca deasupra egoismul cuiva.

Sa reaparem de pe Arca lui Noe intr-o Lume Noua

Cand dorinta noastra egoista se simte rau, ne trage inapoi ca o lesa, pentru a cauta fericirea. Oricum, asta nu este de ajuns pentru a porni in directia corecta, pentru ca nu este scopul creatiei de a scapa de egoism. Este mai degraba, un mod de a ne ajuta, sau o forta care ne conduce.

Pentru a ne directiona in sensul corect, ni se acorda o dorinta de Sus – o scanteie sau un punct in inima care ne conduce spre dezvoltarea spirituala. Aceasta scanteie ne aduce la un grup de Kabbalah si la un profesor, ca sa o putem creste si s-o dezvoltam.

Folosind aceste componente, trebuie sa construim o “arca” pentru noi insine, asa incat sa putem evada din tot raul – toate lucrurile care ne fac sa fim confuzi si ne incurca in cresterea noastra spirituala. In acelasi timp, trebuie sa intelegem ca nu se poate face nimic. In ceea ce priveste perturbarile, fie externe sau interne. Ele sunt dezvaluite in noi si in jurul nostru, cu un scop, pentru ca noi sa ne intarim decizia si sa capatam putere impotriva lor, la fel cum apele involburate ale potopului distrug tot ce este daunator si lasa in urma doar ce este necesar.

Intr-adevar, noi ne-am adunat aici ca sa construim o arca in interiorul nostru, reprezentand calitatea de daruire a Creatorului. Aceasta arca va fi adapostul nostru.

Zohar: Du-te si intra in arca cu intreaga ta familie, caci toti cei ce nu se vor adaposti in arca vor fi stersi de pe fata pamantului.

Trebuie sa legam tot ce putem de Bina, calitatea daruirii, Creatorul. Putem face asta daruindu-ne pe de-a-ntregul Lui si legandu-ne de El ca o samanta in pantecul mamei. Tot ce putem lega de aceasta calitate va fi salvat si dezvoltat in spiritualitate.

Cat despre dorintele pe care cineva nu le poate lega de Bina, ele vor fi distruse de apele potopului. Noe este singura dorinta din mine care ma poate conduce in spiritualitate, despartind-o de restul dorintelor mele care nu se pot dezvolta in spiritualitate. De aceea vreau sa ma conectez la spiritualitate prin intermediul acestei dorinte. Este singura dorinta pe care vreau s-o cultiv.

Trebuie s-o despart de restul dorintelor si sa le inec in apele potopului, fiindca pot avansa doar cu o singura dorinta, simbolizata de Noe. Cu aceasta dorinta, pot cladi o lume noua – lumea de dupa potop.

Nu stiu cum va arata aceasta lume noua. Ma dezvolt in interiorul Bina, ca si in pantecul mamei – si fie ce-o fi.  Cand reapar, va fi o lume noua!

Abordarea corecta a fiecarei probleme din viata

O persoana care avanseaza spiritual trebuie sa inteleaga ca toate problemele cu care se confrunta pe calea spirituala vin de Sus. Problemele ne sunt date pe diferite nivele si pot fi de diferite tipuri. Asta depinde de specificul  sufletului si de incercarile prin care trebuie sa treaca pentru a obtine corectarea.

Nu ar trebui sa analizam de ce primim anumite probleme specifice.  Nu vom fi capabili niciodata sa le intelegem, decat doar, fiind la nivelul lor. Trebuie sa urcam peste ele, ca si  cum nu le-am da atentie si sa ne gandim doar la scopul spiritual. Pe calea spre scop, trebuie uneori sa trecem un rau, uneori o fisura intr-un deal, alteori un abis si uneori un ciclon. Trecand peste obstacole de dragul de-a atinge scopul, le transformam in ajutoare si cladim scopul exact in afara lor!

Niciun obstacol nu apare din intamplare. Ele sunt totdeauna determinate de calitatea sufletului aceluia. Sufletul este spart si spartura determina tipul problemelor care devin revelate pentru ca noi sa le corectam. Daca aspirati spre scopul spiritual, in ciuda obstacolelor, atunci le corectati si ele se umplu de cunostinte, intelegere si corectare. Asa avanseaza o persoana. Insa calea este mereu pavata cu obstacole.

Asta va continua pana la sfarsitul corectiei. De aceea se numeste “calea corectarii”.

Lipsa dorintei se manifesta ca si lipsa implinirii

Kli-ul-Vasul este o forma imprimata de Lumina in interiorul dorintei. Este incercarea vasului de a atinge o anumita stare speciala pentru a obtine implinirea. Daca eu caut o anumita forma de implinire, asta inseamna ca dorinta mea a obtinut deja “forma” si proprietatea a ceea ce doresc.

Lumina este deja prezenta in mine, insa ea exista in forma unei inregistrari informationale (Reshimo), in forma unui anumit gol, o imagine de hau. Nu simt asta nici ca implinire, nici ca placere.

In spiritualitate aceste stari sunt alaturate una de alta si asta se aplica si in lumea materiala cand vreau ceva, o vad, o simt si hotarasc ce trebuie sa fac pentru a o obtine. Doar prin efortul meu se poate intampla asta!

Cu alte cuvinte, trebuie sa adaug o caracteristica noua dorintei pe care o am deja, asa incat ea sa poata dezvalui “marea Lumina” pe care noi o numim implinire, in Lumina mica numita “Reshimo”. Marimea Luminii depinde de marimea dorintei.

Simt o lipsa in implinire pentru ca Lumina deja exista si lumineaza asupra mea de la distanta, trezindu-mi Reshimo si fortandu-ma sa tind spre ea. Diferenta dintre Reshimo si implinire depinde doar de dorinta mea, caci Lumina este eterna si Reshimo continuu este Lumina din mine care nu s-a manifestat inca in dorintele mele.

Trebuie sa-mi accelerez eforturile ca sa imbunatatesc intensitatea dorintelor mele si sa dezvalui implinirea care exista deja in mine. Din cauza slabei intensitati a dorintei mele, o simt ca pe Reshimo, ca pe o lipsa de implinire.

Ma aflu intr-un ocean de Lumina eterna, constanta si fara sfarsit, insa nu o pot simti caci nu am contact cu ea si nici nu detin vreo calitate asemanatoare ei. Chiar si o farama de dorinta spre Lumina daca rasare in mine, incep sa o simt.

Pe de o parte, cea mai mica simtire confirma ca Lumina exista si,pe de alta parte, ma face sa regret ca nu o simt in toata plinatatea sa. Regretul pe care il simt pentru ca nu discern Lumina la ultimul sau nivel, se numeste “Hisaron” (o lipsa a implinirii) care ma impinge sa incerc tot mai mult sa simt Lumina.

Cand incep sa-mi imbunatatesc nivelul efortului, Lumina pe care am simtit-o in dorinta mea slaba ca si Reshimo se transforma in implinire. Lumina nu se modifica, insa, dorinta mea crescand, ceea ce doresc devine real.

Ma aflu totdeauna in oceanul de Lumina, insa diferenta este ca ma pot descoperi fata de aceasta intr-o masura mai mica sau mai mare.