Întrebare: Dacă natura ne controlează în orice și își execută propriul program, atunci spre ce scop de conduce?

Răspuns: Scopul naturii este să își aducă fiecare parte și toate părțile împreună către o conștientizare a forței care controlează întregul sistem și care dezvoltă creația. Tot ceea ce se întâmplă cu noi în viață este îndreptat spre înaintarea noastră, către conștientizarea și revelarea forței superioare, Creatorul.

Nivelele mineral, vegetal și animal nu au liber arbitru și sunt dependente de ființa umană, ridicându-se și căzând odată cu dobândirea ei a acestui sistem. Ființa umană face munca pentru toată creația. Este așa, deoarece toate părțile naturii există într-un singur sistem. Nivelele vegetal și animal sunt inferioare și mai primitive în relația cu ființa umană și, de aceea, inițial, sunt incluse în ea.

Forța superioară conduce o ființă umană prin stări conform procesului dezvoltării, aducându-o într-un final către un loc de studiu, la cărți și profesori. Aceia care s-au maturizat și sunt pregătiți pentru acest tip de studiu, primesc un mentor și sub conducerea sa poate continua să se dezvolte la un nivel diferit, în dobândirea sistemului superior și a forței superioare.

Din emisiunea de pe KabTav “O viata noua” nr. 818  1/26/2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

O ființă umană există în această lume sub influența constanța a două forțe opuse care o împing și o dezvoltă, ca embrionul în interiorul pântecului mamei. Nu sunt coincidențe în viață !

Fiecare eveniment este plănuit și programat de natură, chiar și unul așa simplu ca atunci când un copil sparge o farfurie. Totul, de la început până la sfârșit, se desfășoară conform planului creației.

Cu cât studiem mai mult natura, cu atât mai mult suntem convinși că natura este un sistem închis, integral, care urmează legi stricte, nepermițând nicio coincidență. Însă, o ființă umană percepe evenimentele care se desfășoară conform nivelului său de dezvoltare, adică până la nivelul la care ea este în acord cu sistemul de control al naturii sau nu.

O persoană obișnuită nu cunoaște nimic despre sistemul superior de conducere; ea doar merge prin viață instinctiv și inconștient. Se conformează 100% cu toate comenzile sistemului și nu are nicio alegere liberă, nici măcar o acțiune aleasă liberă, un gând sau dorință.

De aceea, este imposibil să o judecăm și să spunem că merită un anumit tip de recompensă sau pedeapsă, deoarece ea crește aproape ca un copac în pădure, conform naturii sale și a mediului înconjurător.

Întrebare: Încotro conduce natura pe om?

Răspuns: Natura vrea de la om să devină similar cu sistemul ei, să se conecteze la el și să înceapă să interacționeze conștient cu tot sistemul. Natura este numită “Creator”, forța superioară și ne ține sub controlul ei complet și continuu.

Întrebare: Acest sistem controlează fiecare persoană individual sau pe toți împreună, ca un colectiv?

Răspuns: Este o conducere generală și individuală, deoarece toată lumea este inclusă într-un singur sistem integral.

Natura este un sistem extraordinar care se dezvoltă spre o stare în care toate aspectele sale – inanimat, vegetativ, animat și uman – sunt interconectate corect, conștient și cu înțelegere și că din această conexiune sunt capabile să reveleze forța superioară a acestui sistem, “creierul” său, care a lucrat în el încă de la bun început, dar a fost ascuns.

Când omul revelează această forță în natură, se identifică și aderă la ea. Acesta este scopul final al evoluției în natură, pe toate nivelele sale. Să aderi la natură înseamnă să iei asupra ta tot controlul ei, corecția și toate funcțiile sale. Omul începe să acționeze în schimbul Creatorului.

Totul rămâne la fel ca înainte. Însă, înainte, forța superioară (Creatorul) a condus toată creația: nivelele inanimat, vegetativ, animat și uman, toate acestea care nu erau conștiente de ea și ascultau instinctiv comenzile ei. Însă, acum, omul este conștient de influența care a fost exercitată asupra lui de sus și începe să se comporte ca forța superioară, adică începe să se unească cu ea.

Din emisiunea de pe KabTV “O viata noua” #818, 01/26/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Dacă naturii îi păsă de noi cum îi pasă unei mame de copilul ei, atunci nu ar trebui că ea să ne prețuiască și să ne păzească de tot răul?

Răspuns: Un embrion, în pântecul mamei, se dezvoltă sub controlul forțelor care acționează asupra lui și este 100% dependent de sistemul superior. Acest sistem are un scop: să-l dezvolte și să-l ducă la naștere.

În sistemul mamei sunt active forțe opuse, deoarece totul este născut din interacțiunea dintre două forțe: pozitivă și negativă. De aceea, există sisteme de absorție și excreție a substanțelor și toate acestea sunt controlate de corpul mamei, care are putere totală asupra corpului embrionului.

Nouă ni se pare că embrionul experimentează numai bunătate din partea mamei. Însă, în realitate, acționează asupra lui forțe opuse, stricte, puternice și în confict reciproc. O forță forțează embrionul să crească și să se extindă, iar alta exercită presiune pe el și îl constrânge. Este aproape ca respirația, inhalare și expirare sau ca bătăile inimii.

Sunt multe acțiuni care sunt nevăzute de noi; totuși, toată dezvoltarea are loc tot timpul, ca un rezultat al două forțe opuse: plus și minus. Iar materialul există între ele, ca și cum ar fi în mijlocul unui foc încrucișat. De aceea, viața embrionului nu este așa de însorită precum ni se pare nouă, ci mai degrabă una foarte complexă. Embrionul îndeplinește instinctiv multe acțiuni, unele în rezistență și altele în conformitate cu mama.

Duce un adevărat război pentru a primi tipul corect de putere, pentru a se scăpa de elementele străine. Embrionul efectuează o muncă extraordinară de discernămînt, consum și eliminare. Nu credeți că timp de nouă luni el se odihnește și crește pasiv, în timp ce mama face toată muncă pentru el.

În fiecare zi duce o muncă imensă sub influența forțelor opuse, până ce acestea îl modelează în forma exterioară și interioară necesară și îl pregătește pentru naștere.

Embrionul trece printr-un întreg proces de pregătire în interiorul mamei, astfel încât, atunci când se naște, să nu aibă nevoie de nimic altceva decât de energia exterioară, nutriție și să-și umple celulele de memorie. În esență, are toate necesitățile, câștigate de el în timpul războiului dificil din partea mamei și opoziția ei. Are puterea ecranului și restricției, lucrează în discernământ și sinteză. Aceasta este adevărata muncă interioară, fără de care embrionul nu se poate dezvolta.

Apropo, embrionul simte totul. După primele trei zile de “absorție a seminței” și următoarele patruzeci de zile de formare a fetusului, deja devine o persoană capabilă să absoarbă și să proceseze informația. Nu este doar o masă de celule, ci o persoană.

Chiar când este în interiorul mamei și când este într-un tip special de comunicare cu ea, absoarbe informație despre mediul exterior și prin ea și invers. Și când ajunge să se nască, atunci începe să simtă lumea exterioară. Acesta este acum un nou nivel de existență.

Din emisiunea de pe KabTV “O noua viata” 1/26/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Uneori chiar și cei mai nereligioși oameni au o senzație ca și cum o anumită putere superioară îi protejează, care îi ajută să iasă nevătămați din cele mai periculoase situații.

Însă, mai sunt stări foarte dificile, când ne simțim ca și cum am fost uitați de Sus sau că nicio putere superioară nu ne-a protejat de la bun început.

Oamenii moderni cred, din ce în ce mai puțin, în protecția de Sus. Există aceasta cu adevărat?

Răspuns: Noi nu avem doar o protecție de Sus, ci în general noi existăm în această lume ca un embrion în pântecul mamei, adică într-un sistem, legați de toți parametrii și lăsați fără nicio libertate.

Sistemul nu ne permite să facem nicio mișcare independentă: nici fizică și nici spirituală sau mentală, ori emoțională. Totul este prins cu niște cabluri de oțel într-un sistem strict și este imposibil să ne gândim la orice fel de libertate și în orice sens al cuvântului.

Această forță, care ne leagă cu mii de conexiuni, ne este ascunsă și, de aceea, ni se pare că suntem liberi și capabili să facem orice vrem. Viitorul nostru, acțiunile noastre și reacțiile sistemului general la acestea, sunt cu totul acoperite de întunericul necunoscutului.

De ce ar ascunde natura toate acestea de noi? Ca noi să descoperim, pentru noi înșine, sistemul în care existăm, să-l studiem, simțim și să-l înțelegem, până la un așa nivel, încât să devenim fără probleme parte integrală din el, într-o singură conștiință, dorință, senzație. Aceasta este predetestinarea omului și scopul existenței lui în această lume.

Din emisiunea de pe KabTV “O viata noua nr.818” 01/26/17

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Poți să descrii adevarata realitate după care pot tânji, pe care să mi-o imaginez și să o înțeleg, spre deosebire de realitatea în care trăiesc acum?

Raspuns: Când am pornit pe calea spirituală, am încercat să fac asta și mi se pare ca aveam mai mult succes atunci decât acum.

Nu pot să descriu realitatea superioară. Este un câmp al dăruirii, iubirii, integrării totale și adeziunii complete. Este un câmp în care este o inteligență generală, caracteristici colective și activități colective, care se complementează una pe alta, conectându-se într-un singur întreg. Este o armonie.

Simțim că este o plăcere superioară, care este construită deasupra descoperiri opoziției și armoniei complete dintre ele.

Din lectia de Cabala in limba rusa 11/27/16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Spui că, deoarece la baza naturii umane este egoismul, fericirea este posibilă numai pe linia de mijloc. Poți explica asta?

Raspuns: Linia de mijloc este o stare în care dorințele noastre egoiste, numite “linia stângă” sunt echilibrate prin dorințele altruiste ale “liniei drepte”, iar noi lucrăm în armonia dintre ele.

Cu alte cuvinte, egoismul nostru ne ajută constant să lucrăm în dăruire și iubire pentru alții. Atunci acesta devine cu adevărat împlinit.

Din lectia de Cabala in limba rusa 12/11/16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Comentariu: Conceptul de “muncă” cuprinde mai mult de jumătate din viața omului. El începe să se pregătească pentru asta de la o vârstă tânără: învață la școală, la facultate, se gândește la ce va fi. Însă, acum toate acestea s-au sfârșit; a apărut un moment de cotitură neașteptat.

Răspunsul meu: Generația noastră este acum într-o stare foarte interesantă, în care munca ce a creat o persoană, și care, de fapt, determină toată viața lui persoanală, familială, socială și politică, chiar și viața sa planetară, dintr-o dată a început să-și piardă importanța.

O persoană nu mai este inclusă în conceptul de muncă, o idee care este contrară teoriei lui Darwin. El credea că munca este ceea ce a construit omul din maimuță.

Mai mult de atât, nici teoria lui Karl Marx, că vom obține victoria unei munci socialiste, unde fiecare ar primi conform nevoilor sale și să ofere conform abilității sale prin propria sa voință, nu mai funcționează, deoarece astăzi nu se mai cere nimic de la oameni.

Călătorim în întreaga lume pentru a găsi un loc de muncă. Asta se întâmplă deja de ceva vreme. Așa că, acest concept al muncii s-a schimbat. Prin urmare, abordarea conform căreia o persoană își alege ocupația conform dorinței inimii sale, oferindu-i un material de satisfacție și un statut social, a dispărut complet. Este interesant că și arta e pe cale să dispară, de asemenea. Până la urmă, literatura, muzica, poezia, filmele și teatrul presupun o muncă ce, gradual, își schimbă scopul și definiția în viețile noastre zilnice.

Dorințele, intențiile și scopurile umanității se schimbă. Așa că, tot ceea ce poate fi transmis de la o persoană la alta, nu mai are nicio importanță. Dacă cineva scrie ceva, de la început nu prezintă niciun interes pentru mine.

Ego-ul nostru a început să se ridice tot mai sus. Vrea statisfacții superioare și tot mai însemnate. Dacă tu ești deja în viață, atunci viața ta va fi, cu siguranță, bună. Romanele emoționale și telenovelele, care sunt din abundență la televiziune, devin tot mai puțin importante, deoarece dorința pentru ele dispare gradual.

Și atunci ce va rămâne pentru om? Nimic! Sensul gol al vieții nu poate fi găsit în literatură, artă, muzică, filme sau nimic altceva, nici măcar în tehnologie.

Oamenii vor creea roboți care să lucreze pentru umanitate. Și ce va mai urma? Nu va mai fi de muncă, nu va mai fi nimic de făcut și nimeni nu te va mai obliga să faci nimic. Inventarea lucrurilor artificiale vor provoca numai poluarea atmosferei și pământului.

Întrebare: Încotro ne împinge natura? Spre locul în care toți oamenii vor sta și vor începe să se gândească la sensul vieții?

Răspuns: Nu. Sensul vieții nu este dobândit prin a sta și a gândi, ci prin construirea unui sentiment de conexiune interioară între noi, în interiorul căruia vom începe să simțim dimensiuni complet diferite, o lume nouă și încă o lume nouă și tot așa, mai sus și mai sus.

O lume spirituală nu este un spațiu tridimensional ca lumea noastră. Nu este nicio scurgere a timpului. Vom trece dincolo de viteza luminii, dincolo de comunicarea mentală și personală dintre noi și ne vom ridica spre metode complet diferite de comunicare.

Din lectia de Cabala din limba rusa 12/18/16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Tora, Deuteronomul 16:05 – 16:06: Nu veți putea să aduceți jertfă de Paște în orice cetate pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-a dat-o, ci doar dacă acea cetate este locul pe care El îl va alege pentru a-Și așeza Numele Lui acolo.

Dorința este numită loc. Sunt dorințe auxiliare, secundare și sunt dorințe de bază, care se manifestă că rezultat al corecțiilor adecvate ale dorințelor secundare. Acestea sunt acele puncte unde Creatorul este revelat.

Cele mai importante dintre ele sunt numite Templu, Sfântul Sfinților din Templu și așa mai departe și mai sunt punctele inferioare, care sunt localizate oriunde în țara Israel. Adică ele sunt direcționate spre Creator, însă sunt incluse în dorința comună numită țara Israel, unde zece popoare s-au adunat în prietenie și unitate.

Altfel, nu vei construi locul unde Creatorul este revelat. Până la urmă, El poate fi revelat nu numai în Ierusalim, ci între oricare zece oameni care s-au unit deasupra egoismului, pentru a deveni similari cu Creatorul în unitatea lor.

Sunt multe povești că oamenii au făcut foarte multe feluri de fapte între ei, chiar în Ierusalim și, de aceea, Templul a fost construit acolo. Însă, în principiu, el apare un orice loc unde există unitatea.

Din KabTV “Secretela Cartii Eterne” 8/10/16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: De ce este implementat în natură principiul holografic? De ce nu-l simțim?

Răspuns: Atingem tot ceea ce ne înconjoară prin simțurile noastre, așa că dobândirea este conform cu persoana care dobândește. De aceea, nu putem spune că dobândim obiectiv natura.

Dacă aspirăm să atingem Creatorul în a zecea dimensiune, deoarece în modul acesta am fost creați, nu putem simți și înțelege în alt mod, fiindcă mintea noastră, instrumentul nostru senzorial, este aranjat conform unui anumit sistem. Dacă ar fi fost creat diferit, probabil am fi putut să percepem și să înțelegem mediul în mod diferit.

Este dificil să spunem cum ar fi arătat universul nostru atunci. Este imposibil să descriem asta, deoarece totul este perceput și reflectat de către o persoană în conștiința sa. Fără asta, ar fi imposibil să spunem cum ar fi arătat lucrurile.

Din lectia de Cabala in limba rusa 12/25/16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce spune Înțelepciunea Cabala despre conceptul liberului arbitru?

Răspuns: Liberul arbitru este același punct care atrage o persoană la Înțelepciunea Cabala, să determine dacă are sau nu liber arbitru.

Dacă omul nu are liber arbitru, el trăiește tăcut, confortabil, ținându-se la maxim departe de probleme pentru tot restul vieții sale. Însă, dacă are liber arbitru, ce este asta? Este în relație cu ce? În ce cadru?

Înțelepciunea Cabala explică faptul că, în principiu, liberul arbitru este legat de comportamentul unei persoane. O persoană din lumea noastră trebuie să dobândească o stare specială, adică, gradual, își descoperă potențialul sau interior în lumea spirituală, care este necunoscut de el și nu este simțit de el între timp.

Se poate descoperi lumea spirituală în două moduri: fie natural, atunci când viață ne obligă să facem asta, ori omul tânjește el însuși să avanseze, voluntar. O dualitate este creată: fie omul acționează independent sau așteaptă până când natura îl împinge de la spate “cu o nuia spre fericire”.

Înțelepciunea Cabală spune că noi toți trebuie să înaintam, conduși de natură. Însă, dacă omul investește efort, poate accelera procesul că să fie cu succes și plăcut.

Liberul arbitru înseamnă alegerea modului de a dobândi scopul care a fost predeterminat de natură. Scopul, în sine, va fi obținut în orice caz: va fi fie prin liber arbitru sau prin constrângere. În a doua variantă omul nu are liber arbitru.

Întrebare: La ce nivel apare liberul arbitru la om?

Răspuns: Apare după ce omul își încheie dezvoltarea la nivelele mineral, vegetal și animal și când se transformă din maimuță într-un Adam. Vreme de mii de ani de evoluție sistemul a început să fie dezvoltat așa încât omul să poată să-și folosească liberul arbitru.

Aceasta trebuie să apară într-un om ca o dualitate: este o dorință care aparține de următorul nivel, de lumea superioară și de starea în care iese de pe nivelul său inferior.

Liberul arbitru apare apoi în el: fie se dezvoltă conform cu ceea ce este numit punctul din inimă (o dorință pentru nivelul următorul, nivelul superior) sau rămâne la propriul său nivel.

Din lectia de Cabala in limba rusa 12/25/16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→