Instrucțiuni pentru managementul vieţii

Întrebare: Există 24 de cărți în Tanakh: Tora, Cărțile Profeților, Sfintele Scripturi. De ce sunt ele numite sfinte? Nu sunt ele scrise cu cerneală și pe hârtie de către oameni pământești din carne și oase?

Răspuns: Autorii lor nu au scris despre această lume. Mai degrabă, ele sunt scrise cu privire la un sistem de guvernare a acestui tărâm. Realitatea este condusă de la un nivel superior.

Lumea noastră, ca un computer, este controlată de un sistem de operare. Totul este sub controlul său: atomi, molecule, materie neînsuflețită, vegetativă, animată, natura si oameni.

Tot ceea ce există în această lume este reglementat de cele două forțe de atracție și respingere, plus și minus. Nu este nimic altceva! Aceasta explică de ce trebuie să înțelegem exact ce impact au cu noi și ne dăm seama dacă putem influența într-un fel forțele care ne supraveghează.

Este posibil să îmbunătățim destinul nostru? Dacă am ști dinainte care dintre aceste două forțe ne conduc, am putea rearanja viitorul nostru? Toată umanitatea visează mereu despre ceea ce va aduce ziua următoare.

Societatea contemporană a devenit foarte puternică, dar în același timp ne simțim neputincioși pentru că nu știm cum să depunem eforturi pentru aceasta. În acest sens, cărțile Tanakh sunt extrem de utile, deoarece acestea descriu întregul sistem de guvernare.

Imaginați-vă cei care dețineţi un aparat sau dispozitiv pe care nu știţi cum să-l folosiţi şi nici nu aveți nici o idee pentru ce este. Dintr-o dată, vi se oferă o broșură de instrucțiuni cu diagrame și descrieri, inclusiv funcționalitatea fiecărui buton ca instrucțiunile pentru un telefon mobil.

Omenirea s-a dezvoltat la o asemenea măsură, încât trebuie să se familiarizeze cu sistemul său de guvernare. De aceea este revelată înțelepciunea Cabalei.

Întrebare: Unde este localizat sistemul de guvernare?

Răspuns: Este în noi. În cele din urmă, vom descoperi sistemul nostru de management intern prin care se va schimba și reorienta viața noastră. Acest sistem se numește suflet.

Întrebare: Cum sunt cărţile sfinte legate de sistemul nostru de control intern?

Răspuns: Scripturile ne spun despre structură în general, precum și despre componentele acesteia, care sunt în interiorul nostru. Tanakh este o carte sfântă, pentru că explică modul în care natura noastră operează și în special modul în care sunt conduşi oamenii.

Dacă înțelegem despre ce vorbeşte această carte, ne putem schimba destinul în bine, putem atinge scopuri mai mari, și să pătrundem în alte dimensiuni.

Atunci, nu numai că ne vom corecta viețile noastre sărace și vom îmbunătăți existența noastră pământească, dar vom urca, de asemenea, în stările dincolo de această lume. Tanakh este plin de surprize!

Din KabTV „O viață nouă” 1/22/15

Precariatul – baza societății viitoare

În Știri (“Tolkovatel „)” În societatea occidentală există o grupare socială izolată, precariatul – un grup defavorizat care nu este legat de nici un stat sau societate. Zeci de milioane de tineri sunt caracterizaţi prin apatie și ignoranță.

„Ei călătoresc de-a lungul țărilor în căutare de noi experiențe și locuri de muncă ciudate. În țările dezvoltate, ei reprezintă jumătate din populație.

„Nu există nici o clasă de mijloc în societatea modernă: sunt doar straturile superioare și inferioare. În societatea occidentală, cinci grupuri pot fi diferențiate în funcție de ocupația lor.

  1. Elita – un grup minuscul, extrem de bogat, care influenţează guvernele.
  2. Salariaţii – stratul de mijloc de sus, au loc de muncă stabil, fiind angajați ai instituțiilor guvernamentale.
  3. Profesioniștii – angajați pe bază de contract datorită abilităților lor.
  4. Nucleul – „vechii” clasei muncitoare.
  5. Precariatul – oameni care din punct de vedere social nu au stabilitate, nu au nici siguranța locului de muncă.

„În Rusia, precariatul este reprezentat de 40 de milioane de persoane care sunt capabile să lucreze și care sunt angajațe în piața informală a muncii.

„Țara se îndepărtează de la rezolvarea problemelor sociale; populația este din ce în ce mai sălbatică; există o lipsă de cunoaștere și dorință de a se împotrivi lumii post-industriale; clasa precară prezintă un infantilism care împiedică integrarea ei în societate; tinerii sunt reticenți să se implice în cercetarea științifică; profesiile științifice nu sunt populare și există o lipsă de interes în domeniul științei (în SUA, profesiile în știință sunt una dintre cele mai populare).

„Întreaga lume se confruntă cu o creștere a numărului de „persoane nedorite „- precariatul. Această problemă va deveni specială odată cu înlocuirea persoanelor cu mașini în industrie și în birouri. Acest lucru va conduce la distrugerea economiei de consum, pe care se bazează lumea de astăzi, astfel că majoritatea oamenilor nu vor mai putea să continue să consume în cantități mari ca în prezent.

„Răspunsul la aceasta este de a schimba formarea fie a unui nou Ev Mediu fie a unui socialism cu un grad ridicat de egalitarism.

Comentariul meu: repetarea trecutului este imposibilă și nu se va întâmpla. Aceşti „oameni nedoriţi”, care sunt într-un procent de până la 90% din populație, vor trece prin educaţia integrală formînd baza unei noi societăți.

 

Fondul Monetar Internațional (FMI) nu poate salva toate țările

Opinie (N. Rubini, Economist) Avem de rezolvat problemele legate de datorii bazându-se pe noi înșine mai degrabă decât pe realocarea problemei la un nivel mai ridicat. Printre alte motive, criza economiilor avansate este declanșată de datoriile excesive din sectorul privat – gospodăriile populației, băncile, şi din sectorul corporativ. Criza financiară a dus la datorii disproporționate la nivelul guvernelor regionale, municipale și naționale. Gradul de îndatorare nu este exclusiv o problemă europeană; de asemenea, există şi în economia chineză și constituie 80% din PIB-ul său. Transferul datoriei la un nivel superior nu este o soluție legitimă, deoarece nu există astfel de lucruri precum „Ministerul Cosmic al Finanțelor ” sau un fel de „Banca Centrală”, care poate interveni și a salva toată lumea. Ar trebui să nu ne mai prefacem că putem rezolvarea problema atunci când de fapt, pur și simplu amânăm pentru o dată ulterioară. Dificultățile cu care ne confruntăm acum vor crește în viitor și ne vom lovi în cele din urmă de un zid la care vor ajunge toate economiile pînă la capăt.

Comentariu: Adevărul este că nici unul dintre factorii de decizie nu pot rezolva situația, deoarece soluția rezidă într-o nouă percepție integrantă a societății și economiei. Criza îi va obliga să re-evalueze atitudinea lor față de lume în loc de a privi printr-un panaceu de teorii învechite.

Comutatorul percepţiei

Întrebare: Care este, după părerea dvs., cel mai dificil punct al ascensiunii către revelarea lumii superioare pentru un cabalist începător?

Răspuns: Aş spune că cea mai mare provocare este revoluția în înțelegerea propriei mele persoane şi a lumii, lucru care mi se revelează atunci când realizez că întreagă diferență dintre această lume și lumea superioară, este doar în percepția mea, în atitudinea mea față de lume: „Când mă raportez la ea natural, după cum m-am născut, egoist, lumea pe care o percep este numită ACEASTĂ LUME.”

Și din moment ce toți oamenii o percep în acest fel, o numim LUMEA NOSTRĂ”.

Când tratez lumea că și cum ea și eu suntem același lucru, când o tratez cu iubire și cu dăruire, atunci lumea pe care o percep și simt în acest caz este numită superioară, spirituală și viitoare, faţă de percepția mea anterioară.

Aşadar, consider că realizarea cea mai dificilă din viaţa omului este de a înţelege că există doar un „comutator” al percepției, iar el se află în om: „dorințele și gândurile îndreptate spre mine” se numeşte „această lume”, iar „dorințele și gândurile pentru alții”, reprezintă „lumea superioară”.

Este de negândit să ne imaginăm şi să simţim asta, încât să devină „a ta” , este atât de dificil încât este nevoie de ani mulți, iar din observațiile mele aș spune….zeci de ani.

Ne putem imagina cu ușurință și în mod natural „o altă lume” în afară lumii noastre, dincolo de limitele noastre, după moarte. E firesc să ne-o imaginăm că Pământul, sau în formă unor alte creaturi și imagini ,dar nu ca ce apare în percepția mea, cum ar fi obiectele și oamenii din jurul meu, că fiind părți ale mele sau părți din mine.

Nu putem acceptă acest lucru chiar dacă am auzit acest lucru în mod repetat și chiar dacă am citit că diferența dintre lumi este în atitudinea noastră față de ce mă înconjoară: către mine – simt această lume, în afara mea – simt lumea superioară.

Suntem atât de obișnuiți și atât de adânc înrădăcinați în senzația lumii înconjurătoare, ca o fermă și neschimbătoare realitate în care nu ne putem imagina că totul depinde de atitudinea noastră față de ea.

Cabala spune că eu percep lumea în interiorul meu și că nu există în afară mea. Prin urmare, mi-am dat seama” că trebuie să mă schimb doar pe mine însumi – percepția mea. A mă schimbă pe mine însumi nu înseamnă să îmi schimb dorințele și calitățile, ci atitudinea mea față de lume, intenția mea și cum să o folosesc, adică, folosindu-mă pe mine și mediul către mine (pentru mine) sau în afara mea (de dragul altora).

Mi-a luat mult timp pentru a formă acest comutator în interiorul meu. Dar după ce îl simți ca existent, lucrezi cu el, iar trecerea de la înspre mine (pentru mine) la în afară mea (pentru alții) devine singurul lucru important din viață. Adevărata lucrare spirituală începe de aici: auto analiză și acțiunea de corectare.

Astăzi, această revoluție în conștiință are loc în întreagă lume; toți oamenii ar trebui să simtă acest comutator în interior lor și deoarece această realizare are loc în mase, va fi relativ ușor pentru fiecare persoană.

Dezvoltarea unei comunicări corecte în mediu virtual

URĂ SUBTILĂ

Întrebare: Mijloacele actuale de comunicare au creat un nou model prin care oamenii interacționează între ei, structurând un nou mediu social, căruia îi lipsesc „ceremoniile” din trecut, manierele pretențioase, și postură. Interacțiunea dintre oameni a devenit directă, ușoară, simplă, gen de afaceri. Pretenția a fost înlocuită de simplicitate. Crezi că noi am exagerat cu chestia asta? Este bine că am pierdut protocolul?

Răspuns: Cu alte cuvinte, ar să reanimăm acele minciuni care înainte au ținut strânsă societatea noastră? Nu, asta a fost în trecut.

Comentariu: Totuși, vechiul model de comunicare ne-a protejat cumva unii de alții.

Răspuns: Da, ne-a distanțat și a creat un cerc personal de nepătruns, cu limite rigide. Iar asta a avut loc pentru a izola inimile noastre egoiste, care nu vor să tolereze pe nimeni.

Comentariu: Totuși, acest stil simplu, nepretențios, stârnește de asemenea probleme serioase.

Răspuns: Acest lucru este necesar în fază intermediară și ne determină să ne schimbăm pe noi înșine. Așa are loc descoperirea și recunoașterea râului. Este o fază esențială în corectarea râului. Altfel, nu am conștientiza faptul că există un obstacol în calea noastră și nici nu am admite că trebuie să luăm măsuri împotrivă lui. Poate eu pot să trăiesc așa că înainte?

Omenirii nu îi era mai bine fără, acum 200 sau 2.000 de ani. Singură diferență este că, în prezent, latură noastră negativă devine mai clară. Am pierdut manierele grațioase și am încetat să folosim cuvinte pretențioase și frumoase. Înainte, am fi spus: „Îmi pare rău, nu am timp. Hai să vorbim mai târziu.” Astăzi, nici nu e vorba despre asemenea curtoazii. Degetele noastre scriu mesajul: „Pleacă de aici. Te urăsc.”

REGENERAREA

Este foarte bine, pentru că am ajuns la momentul adevărului! Adevărul este că noi suntem mincinoși și egoiști; ne urăm unii pe alții și suferim din cauza dușmăniei noastre. Natură cere o conexiune de valoare între noi, pentru a asigură avansarea noastră.

Ce putem face dacă ne aflăm într-o sferă închisă, limitată? Astăzi, întregul Pământ este prea mic pentru noi. Dintr-odată, realizăm cât de mult depindem unii de alții.

Nodurile care ne leagă unii de alții, vor fi și mai strânse. Să va dau un exemplu. Să zicem că o întreprindere dăunatore este construită într-o țara anume. Întreagă lume îi respiră mirosul și suferă consecințele activității ei. Și totuși, guvernul țării unde funcționează întreprinderea, spune: „Este teritoriul nostru. Aici ni se permite să facem orice vrem. Ne scuzăm pentru inconveniență, dar nu putem facem altceva.”

Rezultă de aici că, într-adevăr, noi nu avem altă soluție decât să ne unim și să aducem întreagă lume la un nou tip de relație, bazat pe unitate și interdependență. Așa este când comunicarea într-un mediu virtual, ne va legă cu adevărat, în alt fel, dar nu așa că în prezent.

Din „O viață nouă”, KabTV, 1/20/15

Viaţa în umbra fricii de moarte

Când o persoană ajunge la bătrânețe, începe să regrete că timpul ei a trecut, că este la sfârșitul vieții lui. De fapt, sunt și aceia care se gândesc la asta începând chiar din copilărie, și constant se controlează exact în relație cu acest moment al morții.

În final, ei ori pică în depresie, sau invers, ei sunt entuziasmați de o idee puternică de a reuși și de a cumpără un loc etern pentru ei înșiși, în ochii celorlalți.

Ei speră că momentul morții nu îi va atinge personal, ci doar în viață din această lume. Aceștia sunt oameni mari care ies în evidența în istoria omenirii, că Alexandru cel Mare, Arhimede, oameni de știință faimoși și lideri care au schimbat punctul nostru de vedere a lumii, și față societății umane, făcând descoperiri speciale și transmițându-le lumii.

Noi ținem minte pe acești oameni și le citim biografiile. Istoricii transmit această știință de la o generație la altă , și ne povestesc despre ei. Acești oameni mari sunt că niște puncte de reper de-a lungul întregii axe a istoriei. În principiu, noi numărăm timpul istoric, nu conform anilor, ci conform acelor oameni speciali, spunând: „Asta s-a întâmplat pe timpul lui Iulius Cezar”, etc.

O persoană înțelege că nu timpul în șine este cel care marchează societatea umană, ci oamenii care au avut un rol particular în acele timpuri din istorie. Și astfel, o nevoie vitală se trezește într-un om, de a intră el însuși în eternitate, în același panteon unde sunt adunați toți pilonii centrali ai societății umane.

Sunt oameni care lucrează toată viață lor, de la o vârstă tânără, doar în acest scop, și într-adevăr, sunt indivizi care reușesc să se remarce în istorie.

Dar, dacă vorbim despre oameni care nu sunt importanți, ci oameni simpli, la bătrânețe, acești oameni simț că viață lor va luă sfârșit în curând. Și chiar dacă prin metodele medicinii moderne va fi posibil în curând să prelungim significativ viață umană, nu contează până la ce vârstă va fi prelungită, până și la vârstă de 200 sau 300, sau chiar și 500 de ani, în ciudă la toate, ea se va sfârși. Și așa va fi cu adevărat. Vom trăi mult mai mult decât acum, dar aceeași problemă va rămâne.

Ideea nu constă în numărul de ani. Era o perioadă în generațiile trecute, când o persoană nu a trăit mai mult de 30 de ani aproximativ, iar acum 200 de ani, mai mult de 40 de ani. Doar în rândul elitei, durată vieții era între 60 și 70 de ani, dar masele au trăit 35 de ani aproximativ, sau cel mult 40. Îți amintești ce a scris Pushkin  despre asta, că o persoană ajungea la bătrânețe, cu păr alb, la vârstă de 38 de ani. Pe acele timpuri, era normal să consideri un om de 40 de ani că bătrân.

În zilele noastre, trăim dublu, dar aceeași frică de moarte rămâne. Depinde de evoluția omenirii. Cu cât o persoană evoluează, cu atât mai mult îl îngrijorează problemă morții. Era o perioadă când viață umană nu era valorată, și era posibil să fie trimisă o armată de 100.000 de soldați, să fie omorâți într-o singură zi. Dar, astăzi, viață fiecărei persoane are o mare valoare.

În prezent, în loc de un miliard, sunt 7 miliarde de oameni care trăiesc pe față Pământului. Omenirea investește o mare cantitate de energie și bani, pentru că mașinile să se lupte în locul oamenilor. Asta sugerează că viață și moartea fiecărei persoane sunt foarte importante.

Astăzi, este imposibil să trimiți o persoană să se lupte că un gladiator în arenă, pentru a distra mulțimea, așa cum se obișnuia în Romă antică sau chiar și în America, unde acum nu mai mult de 200 de ani încă mai erau sclavi. Atunci era posibil să bați un sclav și să faci cu el orice îi trecea prin cap stăpânului. Dar, în zilele noastre, viață fiecărei persoane are o valoare mai mare.

Din „O viață nouă”, 4/22/14, de pe KabTV

A crede în ceea ce este scris

Întrebare: În ce fel putem adună comunitatea din afară la un congres, dacă un astfel de eveniment necesită o investiție materială mult mai mare decât de ceea ce dispunem noi? Cum îi putem determină pe toți să stea în cercuri?

Răspuns: Orice am face, noi trebuie să adunăm acei oameni, astfel încât ei să nu fie nevoiţi să vina sub presiunea problemelor și loviturilor naturii, ci doar pentru o viață bună. Cum facem asta? Scotociți-va creierul și căutați. Noi trebuie să facem asta. Nu avem nicio altă alegere. Trebuie să căutăm cum să ajungem la oameni în vremurile bune, așa încât vremurile rele să nu vina, Doamne ajută.

Nu cred că e necesar să facem tot felul de programe distractive de televizor cu o „vânătoare de comori” . Cred asta doar ascunde adevărul, în loc să atragă pe cineva. Nu mi se pare că putem reuși în acest fel. Oamenii doar vor urmări acțiunea, și nu vor da atenție mesajului interior.

Mai întâi, trebuie să descriem situația noastră actuală, să o aducem la o stare dramatică, iar apoi să arătăm cum este posibil să evităm suferința și, mai mult de atât, cum să avem succes. Acesta este scopul diseminării.

În acest scop, cred că este cel mai bine să scoatem o broșură explicativă, mică și accesibilă. În ultimii 20 de ani, televiziunea și internetul au evoluat așa de feroce, încât au dat totul la o parte, așa că noi vrem să vedem totul pe ecranele noastre. Dar cred că după entuziasmul inițial și furorile pentru acest tip de mass media, oamenii se vor întoarce să citească din nou.

Asta pentru că cititul poate organiza mintea sub o formă pe care nu o poate face altceva. Când citim, primim o informație cu care noi putem să ne organizăm și să ne schimbăm gândurile, celulele creierului nostru și atitudinea noastră; adică ne facem formatul noi înșine.

Este imposibil să transmitem o așa informație prin ureche, pentru că nu pătrunde în acest fel. Doar un mic procent poate fi absorbit prin auz, la fel și prin văz. Informația este percepută în special când cineva citește. Literele sunt ceva de care nu ne putem debarasa. Adevărul trebuie să fie scris.

Din a două parte a Lecției zilnice de Cabală 6/6/14, Scrierile lui Rabash

Europa se confruntă cu un „deceniu pierdut”

Opinie (George Soros, Finanțator, Le Monde) „Pentru bănci, problema mare … va fi urmatoarea criză a creditelor. Zona euro și moneda unică europeană sunt în pericol; colapsul lor ar fi un dezastru pentru UE și în întreaga lume.

„Europa va veni la crearea de euro-obligațiuni, integrarea economică mai mare și coordonarea fiscală. Avem nevoie de a da un nou impuls ideii unei Europe unite! Asistăm la o naștere a unei atitudini ostile față de Europa. Pur şi simplu soluțiile naționale vor duce la dizolvarea ideii europene

Comentariu: Finanţatorii sugerează, dar natura are propriul plan de a se mişca tot pe calea integrării dar pe drumul său nu prin unirea capitaliştilor, ci prin unitatea necesară a oamenilor într-un singur organism. Criza va obliga întreaga umanitate să se unească, dar nu de dragul de câștig material, ci de dragul de a duce o viață echilibrată în limitele de consum rezonabil în comunitatea mondială.

Istoria omenirii – Dezvoltarea garantării mutuale (Arvut) – partea a treia

Baza Arvut este în natură

Unde putem găsi această abordare? Studiindu-ne, putem observa cât de clar am fost creați; toate organele noastre și toate sistemele din corpul nostru sunt complet interconectate. Niciun sistem, organ sau celulă din corp nu există pentru sine; toate sunt direcționate către nevoile corpului. Chiar dacă toate părțile corpului sunt la nivelul animal al existenței, prin conectarea împreună, ele crează un nivel mai înalt de dezvoltare, „homo sapiens”. Când toate aceste părți lucrează în armonie una cu cealaltă, ele se ridică mai sus de nivelul animal, deasupra unui trup viu.

Dacă ar fi să extindem această analogie la societatea umană, așa ar trebui ea să existe. Chiar dacă în interiorul corpului fiecare organ este egoist și vrea să existe pentru sine, „știe” totuși că viața este posibilă numai când toate organele interaționează împreună, când fiecare are grijă de rest. De aceea, inima alimentează cu sânge, plămânii cu oxigen, rinichii și ficatul curăță sângele și creierul „monitorizează” totul. În esență, fiecare organ este concentrat pe servirea celorlalte organe mai degrabă decât pe sine. Aceasta este „garantarea mutuală” din corpul nostru.

În corpul nostru, acest lucru se întâmplă în mod natural, dar în societate, noi trebuie să facem conștient acest tip de relație. De aceea, nu va trebui să distrugem răul din noi, trebuie doar să-l folosim în bine, în folosul întregii societăți.

Noi trebuie să arătăm fiecărui om, fiecărui grup, fiecărui sector de societate, fiecărei școli sau mișcări de gândire cum poate omul să-și folosească atributele în folosul întregii societăți și atunci oamenii vor vedea că, prin ajutarea celorlalți ei pot să se realizeze pe ei înșiși în întregime. Și atunci, diferențele și contrastele se conectează împreună; noi ne ridicăm la dimensiunea următoare și începem să înțelegem întreaga natură, scopul, și programul ei. Astfel, ni se dezvăluie știința de ordin superior.

Înțelepciunea Cabalei – prefață la sistemul dăruirii reciproce

Întrebare: Am citit „Studiul celor zece Sfirot” cu tine dar nu am înțeles nimic, deși, uneori, atunci când leg definițiile împreună în imagini și în diferite conexiuni, am un fel de schemă. Fac ceea ce trebuie?

Răspuns: Imaginează-ți că ești un extraterestru care a ajuns acum din spațiu și ți s-a spus despre relațiile dintre oameni: acestea sunt conexiuni legate și nu depinde de noi care vor fi părinții noștri, pe cine vom întâlni și cine controlează destinul nostru. Suntem cu toții strânși legați într-un singur sistem, ca nodurile din rețea.

În această rețea ne tratăm unii pe alții egoist și, ca rezultat, conexiunile dintre noi sunt minime și le simțim ca fiind viața noastră (fiind această lume). Treptat, cedăm dorințelor noastre neîmplinite și la ideea că ele pot fi umplute cu calitate, cantitate și înțelegere și, că ele nu ne vor permite să simțim ceva peste viața noastră.

Dar totul depinde de cum suntem conectați și de cât de bune sunt relațiile noastre și de cât de reciproc ne umplem unii pe ceilalți, în ciuda sentimentului inițial de respingere reciprocă. Noi suntem încorporați în această rețea de dăruire și de iubire reciprocă, în care singura noastră alegere liberă, singura noastră acțiune adevărată, este să ne umplem unul pe celălalt, în ciuda faptului că fiecare din noi vrea doar să se umple pe sine, pe socoteala celorlalți.

Toate celelalte acțiuni ale noastre, când ne umplem pe noi înșine, nu sunt socotite acțiuni. Suntem pedepsiți pentru ele și, de aceea, noi vom înțelege cât de lipsite de speranță sunt. Dar noi suntem pedepsiți subtil, în așa fel încât să nu ne priveze de libera noastră alegere, în așa fel ca noi să creștem mai înțelepți și să înțelegem conexiunea dintre noi și să vrem să o umplem prin noi înșine, întâi de nevoie și apoi de voie, din iubire.

Cărțile autentice de Cabala ne spun despre tipurile de conexiune dintre noi și despre felul în care să le umplem pe fiecare în parte, care este participarea noastră în acest sistem, cum să-l folosim astfel ca fiecare din noi să dăruiască mai mult și să-i umple mai mult pe ceilalți. Așa cum există condiții și conexiuni nesfârșite în relațiile dintre noi în această lume, la fel este și în sistemul superior. Asta se percepe în simțurile noastre ca o prezentare a unei societăți, când ești prezentat membrilor ei și ți se prezintă relațiile dintre ei.

Eu sunt o dorință egoistă, un suflet care vrea să se corecteze și care cere pentru asta la un nivel mai înalt, Malhut de Ațilut. Malhut de Ațilut se adresează la Zeir Anpin cu cererea mea și el se adresează la Aba ve Ima (mama și tata) și astfel, întregul sistem este activat și stimulează puterea de corectare de care am nevoie și mi-o aduce mie jos. Apoi, ca rezultat al forței pe care o am, devin drept și pot să dăruiesc activ, ceea ce înseamnă să particip în conexiunea generală a „societății” lumii superioare. Obțin semnificația și toate acțiunile acestui sistem, gândirea lui, planul lui și scopul lui și, treptat, devin ca el, etern și infinit.