Întrebare: În grupuri mici, grupurile de zece includ de multe ori începători și studenți vechi. Ei vorbesc un limbaj diferit, au niveluri diferite de înțelegere. Cum se pot uni într-un astfel de grup de zece diversificat?

Răspuns: Nu văd o problemă. Priviți rădăcina, interiorul unui grup, un nou venit și unul vechi sunt absolut identici. Este ca în exemplul lui Rabbi Yossi Ben Kisma care a văzut la elevii săi un grup ideal, chiar dacă erau începători neștiutori ce nu înțelegeau nimic. Diferența dintre ei era ca de la cer la pământ. Dar, el a văzut esența lor interioară, cum erau uniți unul cu celălalt în lumea spirituală.

Dacă dorim să privim prietenii noștri astfel, atunci nu există diferență dacă cineva este într-un grup de câteva luni și un altul este acolo de cinci ani. Trebuie să ne îndepărtăm un pic de caracteristicile exterioare.

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala, 08.10.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Cum putem trece de la teama artificială la teama cognitivă emoțională?

Răspuns: Este posibil să o facem aruncându-ne în gând și emoție. Dacă sunt printre prieteni și îi ascult tot timpul, mă cufund în cuvintele lor încercând să navighez pe valurile gândului lor, absorb caracteristicile și emoțiile lor.

Chiar dacă în inima mea totul poate să fie mort, ca urmare a unei astfel de influență reciprocă, încep să apară propriile mele emoții. Dacă o persoană este plină de la început, nu este bine. Cea mai bună situație este atunci când sunteți goi; nu aveți nimic, nici cea mai mică dorință. Veniți la grup mecanic și începeți să munciți asupra voastră plecând de la o stare complet adormită, de la o stare complet vidă.

Dar nu este cazul să intri într-o astfel de stare intenţionat și nici să îți faci griji că nu ești în ea. Învață să muncești cu dorințele altora și să ajungi la o stare de teamă pentru că absorbi sentimentele prietenilor tăi. Este foarte bine.

Dacă nu ești pregătit, investește eforturile tale în ceilalți; încearcă să faci ceva fizic, sau pur și simplu să vorbești cu prietenii tăi deoarece ei te vor trezi și îți vor da inspirație.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”prima zi”, 19.09.2014, Atelier 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Am vorbit mulți ani despre punctul din inimă. Acum am început să vorbim despre punctul din minte, ce este?

Răspuns: Punctul din inimă și punctul din minte sunt două puncte sau două atribute prin care eu simt, măsor și examinez starea mea, intenția mea. Dorința există sub forma unui punct și gândul este mereu cu dorința. Atunci când simt ceva în dorința mea, un gând care leagă starea mea actuală la starea pe care vreau să o ating apare natural. Gândul se naște în diferența dintre ceea ce doresc și ceea ce resimt.

Astfel, cu cât distanța dintre starea dorită și starea inițială este mai mare, cu atât gândul nostru devine mai activ. Dacă dăm totul unei persoane, ea nu își pierde doar dorința, ci gândurile sale încetează să mai lucreze și ele devin amorțite.

Un gând apare doar când sentimentul de goliciune apare în dorință, atunci când ne lipsește ceva. Gândurile noastre sunt un derivat al dorinței. Dorința este faza inițială și gândul este secundar. Aceste două categorii trebuie să existe în fiecare persoană și trebuie să le dezvoltăm simultan pentru a atinge obiectivul nostru.

Reprezentăm obiectivul ca o stare clară a grupului. Faptul este că, scopul spiritual este un concept vag și obscur. Trebuie să-l imaginăm în forma materială a stării spirituale, care este conexiunea reciprocă totală între noi, atunci când suntem cu toții uniți, ne facem griji în permanență unii pentru alții, atunci când forța superioară curge printre noi și ne umple, ne conectează și ne leagă împreună.

Cu alte cuvinte, Creatorul umple rețeaua de dorințe, teama noastră comună, pe care le-am creat. De aceea, putem numi asta o stare spirituală.

Întâi trebuie să desenăm starea în care suntem și starea pe care dorim să o atingem. După ce o simțim clar, reprezentăm diferența între ele sub forma unui gând infinit: ”Cum putem atinge starea dorită”.

Astfel, noi acționăm de la o dorință spre un gând, de la un gând spre o rugăciune, o cerere și spre împlinirea ei.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”prima zi”, atelier 1, 19.09.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Apropiindu-mă de ceilalți, eu cer Creatorului să mă ajute să mă gândesc la ei. El mă ajută și noi suntem aici într-o singură mișcare, un triunghi închis. În ce formă trebuie să cer Creatorului a mă gândi la alții? Cum pot forma această cerere?

Răspuns: Grija pentru ceilalți ar trebui să vă arate cum să modelați această abordare. Cum îi puteți ajuta pe ceilalți? Cu ce calități bune?

Ne îmbrățișăm și ne susținem unii pe ceilalți, dar interior credem că nu avem nimic să ne dăruim. Vedem că, cuvintele de încurajare pe care le spunem nu ne mai ajută. Mesele festive și tot soiul de evenimente, de asemenea, nu dau nimic. Sincer, totul este inutil.

Asta doar ne oferă posibilitatea de a renunța la propria forță pentru ca să resimțim nevoia pentru Creator, și atunci voi simți nevoia de El tocmai din cauza propriei mele slăbiciuni, confuzii, dezorientări, astfel că, în cele din urmă, să realizez că sunt o ființă creată și că El este Creatorul.

Doar atunci o rugăciune urgentă, o cerere spre El, se ridică în mine precum la un mic copil care cere ceva părinților săi. Această condiție se numește ”Fii Mei M-au învins”, pentru că rugăciunea corectă, cererea corectă, place Creatorului, Îi aduce mulțumire.

Astfel, El se manifestă în noi. Prin urmare, interacțiunea corectă între noi ar trebui să ne conducă la necesitatea de a munci cu cea mai înaltă forță a naturii.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”prima zi”, Atelier 1, 19.09.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ar trebui să crească numărul de prieteni care participă activ la acest sistem atunci când trecem și atingem un nou nivel calitativ de conexiune între noi?

Răspuns: Nu. Ceea ce este mult mai important este de a ameliora, cu adevărat, calitatea muncii noastre spre integrare maximă, unitate și înțelegere reciprocă, și controlul maxim al fiecăruia privind forța conexiunii sale cu ceilalți.

Trebuie să simt vibrațiile interne ale fiecăruia pentru a asigura succesul lor și bunăstarea fizică de bază. Trebuie să-mi fac griji cu privire la ei, adică să-mi fac griji cu privire la ei la toate nivelurile și să simt în ce punct suntem un singur corp. Lucrul cel mai important pentru mine este să mă pierd printre ei. Dacă asta mă îngrijorează, înseamnă că schimbări pozitive au loc deja în interiorul meu.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, Shamati 5, 08.10.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Unitatea entuziasmului nostru, temerile noastre comune concentrate într-o singură teamă, pot să creeze Creatorul printre noi?

Răspuns: Temerile noastre – aș spune chiar anxietatea, nu creează Creatorul, ci condiția prealabilă revelării Sale.

Teama este ceea ce numim preocuparea pentru existența noastră materială, dar anxietatea este o condiție care este deasupra vieții noastre fizice, atunci când sunt în teama de a ști dacă voi avea ocazia de a exista în proprietatea dăruirii. Preocuparea mea nu este chiar despre asta, deoarece este, de asemenea, un pic egoistă, dar teama mea este ocazia pentru ca Lumina să treacă prin mine la ceilalți, ca printr-o conductă.

Problema de a ști dacă sunt conductor pentru Lumină pentru restul lumii este teama corectă. Dacă o persoană își imaginează totul, tot timpul în acest mod, ea este deja aproape de o stare corectă, conexiunea cu ceilalți într-o singură intenție. Apoi, avem posibilitatea de a deveni un conductor larg pentru a trece Lumina, un vas în care vom simți Creatorul.

Prin urmare, sunt constant în teama dacă voi fi capabil să treacă prin mine tot ceea ce este bun, întreaga corecție, cea pe care Creatorul vrea să o dăruiască întregii omeniri. Vreau doar să fiu un mijloc pentru mișcarea forțelor pentru corectarea celorlalți.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”prima zi”, 19.09.2014, Atelier 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Rugăciunea celor mulți este o rugăciune unică. Este urmare a unei stări sau, de la început, sunt pregătit să accept ascunderea Creatorului asupra mea?

Răspuns: Marele cabalist Baal HaSulam a cerut Forței Superioare capacitatea de a descrie metoda cabalistică pentru oamenii simpli. El a fost pregătit să coboare la orice nivel pentru ca să poată transmite aceasta într-un limbaj simplu.

Este același lucru pe care-l facem astăzi cu diseminarea noastră; continuăm aceeași mișcare. Este obligatoriu pentru întreaga omenire. Mai mult, cum putem să vorbim despre dăruire dacă  ne gândim la modul în care ne ridicăm, în loc să ne gândim la modul de a realiza dorința Creatorului, de a aduce lumea întreagă la reparația finală?

În curând, veți avea ocazia fie ca o persoană cu un anumit număr de oameni, să fiți implicați în niveluri cabalistice mai ridicate și să creșteți în nivelurile spirituale, fie să nu creșteți în niveluri, ci dimpotrivă, să coborâți pentru a aduce asta oamenilor. Veți vedea că nu există altă cale, doar devotamentul. Să dea Dumnezeu ca acesta să fie momentul!

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”prima zi„, Lecția 2, 19.09.2014

Filed under: Diseminare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Calea celor zece plăgi ale Egiptului este de fapt, calea suferinței. Este posibil să le ocolim, să le evităm sau este imposibil să le evităm chiar dacă mă concentrez pe  iubire și dăruire față de grupul meu de zece, oamenii care-mi sunt aproape și profesor?

Răspuns: Asta depinde de persoana care urmează drumul spiritual. Dacă ea se identifică cu forțele Egiptului și Faraon, suferă cu siguranță. Totuși, dacă ea se identifică muncii deasupra rațiunii și se ridică deasupra, ego-ul său suferă, dar ea nu se identifică cu ego-ul său și, prin urmare, ea nu suferă.

Timpul dezvoltării spirituale este numit plăgile Egiptului, adică plăgile pe care ego-ul le simte, care ajută o persoană să se ridice deasupra. Totuși, dacă ea este în ego-ul său, o forțează să se ridice. Depinde cu ce comparați situația voastră.

Întrebare: Plăgile Egiptului reflectă o anumită stare pe care o traversăm?

Răspuns: Trebuie să prelucrăm și să practicăm în totalitate și împreună, tot ceea ce este scris în Tora! Vedeți că nu ne putem lipsi nici măcar de un singur pas. Pot exista niveluri prin care am trecut fără să realizăm, apoi, zece ani mai târziu, așa cum se întâmplă de multe ori în viață, începem să realizăm prin ce am trecut și ce erau aceste acțiuni și circumstanțe.

Întrebare: Asta înseamnă că nu avem nici o șansă de a sări una din plăgi?

Răspuns: Pentru ce? Cum vă puteți detașa de ego-ul vostru dacă nu treceți prin toate cele zece plăgi? Nu veți avea un vas întreg, un vas de zece Sfirot.

Congresul de la Sankt Petersburg, ”a doua zi”, Lecția 3, 20.09.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Simt o mare bucurie în faptul că acum, cei mai mulți dintre studenții mei din lume încep să înțeleagă și să simtă că lumea spirituală se descoperă în conexiunea dintre noi.

Deși am studiat sistemul spiritual timp de mulți ani și, în ciuda acestui lucru, inima nu vrea să audă despre spargerea Kli-ului sufletului colectiv, coborârea sa și căderea sa în această lume, divizarea într-o mulțime de oameni, expansiunea Kli-ului, distanța egală de la centru la periferia întregului Pământ și creșterea ego-ului.

În general, este nevoie de o lungă perioadă de timp și numeroși ani trec înainte ca inima să înțeleagă și să realizeze că ceva nu merge bine și va răspunde apoi problemelor cu conexiune, cu unitate.

Din momentul în care persoana începe să audă asta, ea intră pe cale spre obiectivul creației și va merge înainte cu o rată constantă de creștere, acumulând experiență și regrupând părțile îndepărtate, dispersate și sfărâmate ale sufletului său. Ea știe deja că totul este concentrat doar în grupul său de zece, o sută, o mie și că lumea superioară, Creatorul și finalizarea și scopul creației se găsesc exact în acest loc.

Și ea se întoarce automat spre grup, indiferent ce se întâmplă, este un semn că ea stă ferm pe propriile picioare și face față obiectivului în mod corect. Sper că rezultatele convenției noastre vor deveni un sentiment ca acesta pentru mulți dintre cei care sunt aici și cei care sunt cu noi în întreaga lume.

Este punctul de plecare cel mai dificil pentru numărătoarea inversă. Nimeni, nicăieri, nu a fost în măsură să realizeze asta. Mulți au încercat să o facă prin tot soiul de condiții timp de mii de ani, dar numai câțiva oameni au reușit, chiar dacă oamenii erau pregătiți să sacrifice totul de dragul acestui lucru.

Astfel, o abordare progresivă, recunoașterea și descoperirea punctului de plecare și investirea multor eforturi au cerut o muncă subtilă și continuă.

Mi se pare că asistăm la începutul său. Senzația că totul începe și se termină cu contactul, conexiunea în grup, că totul este determinat acolo și că în afară de asta nu este nimic, ne va arăta mai târziu cum funcționează în lume, și modul de a gestiona natura grație unificării noastre. Pentru că noi ridicăm MAN (Mayin Nukvin), dorința noastră de conexiune, unitate și corectare.

Lumea va progresa atunci spre armonie, unitate, fericire și împlinirea legii echivalenței de formă în același ritm ca noi. În această tranziție de la ”mine”, aspirația spre Creator pe care o imaginez, spre noi, unde, în interiorul acestui noi se află un singur întreg unic, în interiorul acestui noi separat, forța generală de conexiune numită Creator se dezvăluie.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”a doua zi”, Lecția 4, 20.09.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Atunci când muncim într-un grup de zece pare că suntem încătușați, pentru că ne este rușine să dezvăluim anumite lucruri. Într-o relație între doi prieteni, acționăm cu o mai mare libertate.

Răspuns: Nu este vorba despre libertate. Dimpotrivă, în același timp, nu există altă structură prin care este posibil să se simtă la nivelul următor, înainte chiar să intre în el. Este o descoperire foarte puternică și bruscă, urmare a adunării unui imens potențial intern.

În esență, vă construiți. În uniunea dintre voi, începeți să dobândiți noi senzații, obiceiuri, caracteristici și o inteligență, și descoperiți tot soiul de sentimente. În acest mod, chiar înainte de a intra în lumea superioară, construiți în voi un sistem de conștiință și percepție.

Atunci când o persoană acționează singură, totul se petrece diferit. Astăzi, lumea noastră evoluează într-o direcție diferită, doar sub forma unui grup! Dacă nu există grup, este foarte dificil de a munci în doi, și este încă și mai dificil de a munci în binom cu profesorul. Este dificil, pentru că voi începeți să profitați de el, să-l discreditați și să-l considerați ca un părinte. În general, așa ne comportăm cu părinții, ca și cum ne-ar datora ceva.

Profesorul meu Rabash, a avut o situație similară. Mi-a spus cât i-a fost de dificil să se anuleze constant în fața tatălui său. Deci, este dificil să vă anulați în fața profesorului dacă învățați cu el ca o pereche. Este ceea ce numim student-prieten, și nu este ușor.

Deci, fiți recunoscători și considerați-vă norocoși că aveți un grup.

Din Lecția 3, din congresul de la Sankt Petersburg, ”a doua zi”, 20.09.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→