Suferinta ne duce la intrebarea: Pentru ce traim? Eu nu vreau sa traiesc pentru a suferi in timp ce imi slujesc egoismul. Este de preferat moartea acestei vieti. In lume, multi oameni sunt gata sa moara, si in realitate multi se sinucid.

Deci cum pot schimba situatia astfel incat in loc sa -mi servesc dorinta, sa-mi serveasca ea mie? Acest lucru este posibil doar daca Lumina care Reformeaza actioneaza asupra mea. Am nevoie de aceasta forta ascunsa, chiar daca nu stiu de unde vine. Doar ea va schimba ordinea prioritatilor in mine, crescand importanta vietii spirituale, daruirea, indepartandu-ma de, si ridicandu-ma deasupra nelinistilor mele egoiste referitoare la existenta mea aici si acum.  

La un anumit stadiu, omul isi realizeaza situatia de scalvie si intelege sensul cuvintelor: “Am creat inclinatia rea.” Ego te impinge catre moarte- de aceea te referi la el ca la “rau”. Viata pare sa fie moarte pentru ca lucrezi pentru un stapan crud care nu te plateste si te lipseste de placere, pana cand eventual, mori. Nu exista scalvie mai rea. 

Dar, pentru moment, eu nu vad inclinatia ea rea; ea ma orbeste, pare ca sunt eu. Insa in realitate este ca si cum cineva m-a hipnotizat, m-a programat, si eu fac ce spune. Puterea sa este atat de mare incat ma controleaza intr-o maniera subtila si tiranica.

Ne nastem in transa (hipnotizati), si nu intelegem nici macar ca ne aflam sub influienta altei persoane. In viata se intampla sa cadem sub influienta cuiva, si apoi suntem surprinsi sa constatam asta. La fel se intampla si cu inclinatia rea. Problema este solutia: Ce ne va ajuta sa ne eliberam de aceasta asuprire? 

Raspunsul este suferinta. Suferinta este ca Faraon cel care i-a adus pe fiii lui Israel mai aproape de Creator. Acest inger al mortii va  forteaza in mod constant sa va agatati de el, si in final realizati ca suferiti datorita comenzilor sale si servitutii voastre. Atunci veti incepe sa cautati cauza suferintelor voastre si veti descoperi ca ele va ajuta de fapt sa respingeti raul. In acest fel Faraon, care i-a tinut cu forta la munca grea pe fiii lui Israel, i-a adus mai aproape de propria lor eliberare.   

Asa suntem si noi, impreuna cu intreaga lume, la inceputul aceluiasi proces. Sufletele pure, se trezesc primele, si isi pun intrebari referitoare la semnificatia celor intamplate: “Unde este ticalosul care imi ordona? Eu nu vreau sa sufar.”

La inceput cineva incearca sa isi explice suferinta sa in mod egoist. Apoi isi ridica ochii si incepe sa examineze situatia ca pe un intreg: “Ce se intampla de fapt aici?” In acest fel ne indreptam spre un alt scop- in esenta, catre o autoritate diferita. Noi trecem de la un inger la altul: de la Faraon la Creator. Exista doar doua optiuni, si nimic altceva. In final, voi alegeti cine va conduce.

Sufletele mai pure trec prin asta acum, si apoi ceilalti.

Din partea 4 Lectia Zilnica de Cabala 7/8/2011, “Libertate”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Zohar-ul, Capitolul “Truma(Donatie),”, Paragraful 487: Exista o alegorie despre un rege care a pregatit masa pentru servitorii sai. Atata vreme cat fac voia sa, ei mananca la masa cu regele si dau cainilor oasele sa le mestece. Atunci cand nu mai fac pe voia regelui, acesta da intreaga masa cainilor si oasele servitorilor.

Intrebare: Care este mancarea pe care o mananca toti la masa regelui?

Raspuns: “Mancare” inseamna ca tu primesti placere din daruire. Si trebuie sa primesti aceste placeri de dragul daruirii.

Asta inseamna sa vorbim despre atitudine, senzatie, actiuni in dorinte. “Cainii” din mine stau sub “masa” in interiorul meu unde simt “gusturile regelui”.

Care sunt “gusturile regelui”? Ce inseamna “masa regelui”? Acestea toate sunt placeri care devin revelate din daruire, pe care regele doreste sa le daruiasca. El se bucura daruind. Si el doreste ca voi sa va bucurati daruind si altora.

Atunci, daca daruiti si va bucurati, singura intrebare este: Ce va daruie placere? Va bucura faptul ca sunteti similari regelui? Va bucurati de asta pentru ca El primeste placere din echivalenta voatra cu El? Sau va bucurati pentru ca ati pus mana pe un anumit fel de placere? Daca este asa, atunci voi va transformati dintr-o persoana care sta la masa langa rege intr-un caine care roade oasele pe sub masa.

Din partea 2 Lectia Zilnica de Cabala 7/11/11, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: De ce îl văd pe Creator ca fiind împărţit în aşa de multe şi diferite forţe? Este cumva pentru a-l asocia diferitelor mele calităţi şi dorinţe şi pentru a-L percepe?

Răspuns: Este corect. Atunci când ego-ul meu, dorinţa de a primi plăcere, se imaginează ca fiind deasupra Creatorului, începe să îşi imagineze idoli în loc de El. În principiu, îşi imaginează alte forţe, nu exact Creatorul.

Văd imaginea dorinţelor mele necorectate ca „alţi dumnezei”. Când nu sunt în stare de dăruire, privitor la o anumită dorinţă, când eşuez să acţionez în forma corectă, atunci forma în care dorinţa mea îl desenează pe Creator pentru mine se numeşte idol.

Asta este diferenţa dintre cele zece Sefirot impure (Klipa) şi cele zece Sefirot ale sfinţeniei (dăruirii). Atunci când eu, privind prin ele din Malchut coruptă îmi imagineaz Keter coruptă, asta se numeşte alţi dumnezei, idoli. Iar felul în care văd Keter atunci când mă uit din Malchut corectată, se numeşte Creator.

Creatorul corespunde cu gradul spiritual la care sunt capabil să mă conectez cu El şi să îl revelez. Dar este aceaşi forţă superioară, totuşi relativ la gradul meu. De aceea idolii sunt forme corupte în care eu îmi imaginez singura forţă superioară, aşa cum egoul meu îl desenează în defectele mele.

Din acest motiv, dacă o persoană se referă la forma aceştori idoli în mod corect, ei se vor transforma în semne pe drumul său. Va înţelege că nimic nu este creat în van şi va fi capabilă să avanseze chiar datorită acestor forme. Aşa cum este scris, Faraonul îl aduce mai aproape pe Creator.

Mă apropii de adevăr chiar prin mişcare de la un idol fals la altul! În ciuda a cât de neplăcut şi opozit faţă de starea adevărată este, putem lucra chiar cu aceste stări opuse. Asta pentru că încă nu avem o conexiune cu dăruirea, sanctitatea.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 7/7/2011, Shamati 15

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Prin limitarea mea, in scopul de a avea grija de aproapele meu, nu voi face un secret din ingrijorarea referitoare la binele meu. Pur si simplu nu ma voi mai gandi la mine. Aceasta este corectia pe care o face Lumina in mine. Acesta este mijlocul prin care ma ridic deasupra dorintei, efectuand Prima Restrictie, si dobandind proprietatea de a darui. Toate acestea sunt rezultatul influientei Luminii.

Grija fata de aproapele meu nu este in nici un fel legata de detaliile materiale. Eu continui sa mananc, sa beau si sa imi fac rost ce cele necesare mie. Este vorba doar despre dorinta mea, atitudinea mea interioara catre actiune.

De exemplu, sa spunem ca vreau sa ajut o persoana bolnava, vreau sa o hranesc si sa ii dau sa bea, insa doctorul nu ii permite nimic altceva in afara de o bucatica de paine si o ceasca de ceai. Astfel, chiar daca vreau sa ii ofer un fel de mancare bogat si rafinat si am posibilitatea sa fac asta, nu am voie.

Rezulta ca este vorba doar despre intentie. Noi nu construim  relatii si garantie reciproca intre noi pe o baza falsa. Si de aceea ni se pare ca este imposibil sa dobandim daruirea si unitatea, ca este imposibil sa renuntam la grijile personale, sa nu ne ingrijoram nici macar pentru necesitatile vitale ale cuiva, si sa ne gandim la aproapele nostru. Ele imi sunt furnizate de altii asa ca va trebui sa mi le procur singur. Prin garantia lor, ei au grija de nevoile mele materiale, precum si, 100% de succesul meu spiritual  

Toate acestea trebuie sa fie corect construite. Cine sunt prietenii? Ei primesc dorinte care sunt corectate de Lumina care reformeaza. Aici nimic nu este facut prin propriile noastre eforturi. Eforturile trebuie facute in scopul atragerii Luminii, care va veni si ne va corecta. Este distractiv sa ne gandim ca vom actiona de dragul daruirii cu acordul nostru. Poate o persoana sa sara deasupra propriului sau cap?

Problema noastra este ca noi nu nazuim spre Lumina in toate actiunile noastre. Noi credem ca actiunea in sine va aduce rezultatul: ca ne vom imbratisa si ca vom incepe sa ne iubim aproapele. Insa asta nu se va intampla. Noi trebuie sa imbratisam cu intentia ca in virtutea acesteia, Lumina va veni si ne va uni intr-o imbratisare interioara. Totul are loc prin intermediul Luminii care reformeaza. Noi uitam cea mai importanta componenta, singura forta care actioneaza in realitate.

Noua ni se pare ca este foarte dificil si nerealist sa conectam urmatoarele: garantia reciproca, unitate, adeziune, aproapele, daruire, si necesitate vitala intr-un tot astfel incat sa devina un singur vas pentru revelarea daruirii absolute, adica revelarea Creatorului catre creatia sa. Si singurul motiv pentru asta este ca nu evocam Forta care va construi aceasta stare in noi. Din greseala noi ne asteptam sa o cream noi.

Din partea 5 Lectia Zilnica de Cabala 7/11/11, Daruirea Torei

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Este posibil sa amestecam cererile catre Creator, adica sa cerem ba un lucru, ba altul?

Raspuns: “Ba un lucru, ba altul” inseamna ca nu exista dorinta. Dorinta trebuie sa fie perfecta.

Lumina superioara poate umple mii de dorinte. Dar cum poate aseza mai multe sentimente intr-o dorinta? In astfel de caz nu se numeste dorinta.

Tu esti o dorinta. Aceasta dorinta vrea ceva? Da. Si primeste orice vrea. Nu poate sa vrea doua sentimente, deoarece este o singura dorinta, un singur vas. Daca vrei mai multe lucruri, asta inseamna ca dorinta ta nu a luat forma corecta, inca.

Este imposibil sa iubesti doi oameni. De altfel, iti doresti sa te unesti cu persoana iubita. Nu conteaza pentru ce este aceasta dorinta, exact- pentru mancare, sex, familie, sanatate, onoare, cunoastere sau spiritualitate. In orice, ea trebuie sa fie intreaga, “Vreau asta!”

Din lectia din 08.07.2011, ”Introducere la Cartea Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Ce inseamna sa devii “gata pentru corectie”?

Raspuns: O persoana pregatita pentru corectie este cineva care a ajuns in aceasta stare si, in concordanta cu proprietatile sale si cu legea echivalentei de forma, este in stare sa simta ceva nou, un fenomen special. Se intampla atunci cand vede ca nu ar putea, in mod natural, ci numai ca rezultat al relatiei dintre cei doi, cel de sus si cel de jos.

Trebuie sa intelegem ca exista Creatorul si creatura si un abis care le separa! Nu este nicio legatura intre ei. Si, numai in masura in care creatura isi arata pregatirea de a deveni asemenea Creatorului, in acea masura il va simti pe Creatorul insusi.

Aceasta pregatire ne este data ca si un noroc special, o sansa buna, in masura vointei de anulare si inclinare a omului, daca vrea sa continue pe aceasta cale, indiferent ce se poate intampla. El poate verifica daca este inca pe calea corecta, in cazul in care se integreaza in acest grup (desi, cat de mult i se potriveste grupul, depinde de el insusi) si, daca nu-si abandoneaza eforturile si continua, va obtine revelatia spirituala.

Dar, persoana nu stie de unde va apare revelatia. Mintile si inimile noastre pamantene nu pot sti niciodata despre starile urmatoare. Ele sunt revelate, totdeauna, atat de brusc si intr-o forma atat de neasteptata, incat este imposibil sa fie preintampinate. De altfel, capatam o noua natura. De aceea, daca omul continua increzator si perseverent, plecandu-si capul si pretuind maretia spiritualitatii, va ajunge la scop.

Acum, nu aveti nici simtirea, nici mintea ca sa intelegeti ce a fost spus, insa veti ajunge la acest sentiment si la aceasta minte prin virtutea de a merge  ca “un bou sub jug si ca un magar carand incarcatura”. Nimic mai mult nu ni se cere! Vom primi tot restul, intregul vas, de Sus.

Toata dificultatea muncii noastre este ca pare ca si cum trebuie sa muncim intr-un loc si  revelatia se afla in altul. Voi primi urmatoarea stare in dorintele mele egoiste de azi, sau in simtirea si mintea mea pamanteana, sau, chiar in realizarea mea spirituala cu care sunt, deja, la o anumita treapta a scarii spirituale.

O obtin doar pentru ca ma lipesc de ea si ma anulez, cat sunt de mare si puternic ma transform intr-o picatura mica de lichid seminal si sunt inclus in gradul superior. De aceea, daca intrebi cum poti obtine revelatia spirituala, raspunsul este: “ Prin transformarea ta intr-un punct…”

“Sansa buna” nu inseamna ca o obtii ca la loterie, ci inseamna ceea ce se numeste: “Am muncit si am gasit!” Se intampla in fiecare moment, depun efort si “gasesc” ceva intr-un loc complet diferit. Cade, efectiv, peste mine de Sus, ca un dar. Asta se numeste “sansa buna” pe care nu o prevezi. Poti sa astepti ceva, insa nu in forma in care vei primi.

Din partea a cincea a Lectiei zilnice de Cabala din 06.07.2011, “Matan Tora” (Daruirea Torei)

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Dacă eu sunt dorinţa de a primi şi asa rămân pentru totdeauna, cum pot darui?

Raspuns: Daruiesc primind totul de la Stapan! Făcând aşa, ii aduc mulţumire. În scopul de a-i aduce Lui plăcere nesfârşită, la fel cum El imi dăruieste, nu pot rămâne un primitor mic, egoist, am nevoie sa primesc „de dragul de a darui.”

Dorinta de a primi este limitată, deoarece este imposibil să primesc mai mult decât această lume corporală. Chiar şi acum, suntem în Lumea Infinitului, înconjurati de dragostea Creatorului. Cu toate acestea, suntem capabili să-l simţim doar la cel mai mic grad în care simtim această lume, este maximul pe care este posibil sa-l simtim.

Dacă tuturor generaţiilor umane de-a lungul timpului le-au fost date toate placerile acestei lumi, aceasta ar putea fi numita o „lumânare plapanda” (Ner Dakik), o mică scânteie de Lumina. Mai multa Lumina nu poate fi dezvăluita în interiorul dorinţelor de primire. Toata Lumina rămasa poate fi dezvăluita numai în dorinţele daruirii.

De ce există o astfel de condiţie strictă? Faptul este că scanteia este singurul lucru care stă opus dorinţei de a te bucura, creat de această scânteie. Această lume este o manifestare a scânteii care a creat dorinta de a te bucura.

Dezvoltarea ulterioară a dorintei se produce datorită simtirii sale fata de Dăruitor. Asta inseamna ca tot ceea ce este dincolo de lumea noastră, tot infinitul, marea Lumina spirituală pe care o simţim mai târziu, devine revelata datorita simtirii Dăruitorului.

Dar nu pot simţi Dăruitorul dacă nu am aceeasi calitate: daruirea. Se pare că  trebuie să dobândesc dorinţe altruiste, şi în măsura daruirii mele, voi simti daruirea Creatorului. Şi acest lucru va fi numit Lumina Superioara.

Daruirea Creatorului, dragostea Lui pentru mine, le pot simţi numai in masura a cat de mult Ii daruiesc- dacă dorinţele noastre sunt similare. În caz contrar, nu voi fi capabil să simt. Creatorul imi este descoperit pe deplin, chiar acum, dar pot sa-l simt? Nu, nu pot. Imi lipsesc instrumentele, dorinţele.

În măsura în care imi dezvolt dorinţele, îl voi simţi. Aceasta va fi Lumina mea NRNHY, revelaţia atitudinii Creatorului fata de mine, dragostea Lui. Daruirea este revelata prima dată şi apoi dragostea.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 7/6/2011, Shamati # 38

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Cum il putem multumi pe Creator? Cum putem afla ce-i place?

Răspuns: Creatorul primeşte plăcere atunci când noi ne bucuram. Acesta este motivul pentru care avem nevoie sa participam la dezvoltarea dorinţelor noastre. Nu este suficient să rămânem la gradul de „daruire de dragul de a darui” (Bina), şi în special la gradul mizerabil al acestei lumi, la nivelul mineral al spiritualitatii (Domem de Kedusha). Unul nu poate fi satisfăcut cu acest lucru.

A fi la gradul de mineral in spiritualitate înseamnă sa esuezi in a avea proprie iniţiativă, sa nu te dezvolti. Dar scopul creaţiei este de a primi tot ceea ce Creatorul vrea să dea. Este scris: „vaca vrea să hrănească viţelul mai mult decât viţelul vrea să sugă,” deci, dacă El este bun şi vrea să-mi dea bunătate, trebuie să-mi dezvolt dorinţele la infinit.

Cu toate acestea, eu pot atinge un vas nerestricţionat spiritual numai cu condiţia ca eu sa primesc pentru a darui. Apoi ma deschid complet pentru Lumina. Dar cand primesc placere in mod egoist, eu sunt incapabil sa primesc mai mult decat o scânteie de Lumina numita „lumânare plapanda” (Ner Dakik), care este viaţa noastră în această lume. Aceasta este realitatea care devine revelata în dorinţa mea egoista.

Cu toate acestea, o mai mare realitate spirituală, poate exista la nivelul zero, „mineral”, atunci când o persoană se restrictioneaza, nu mai primeste, şi este multumita cu lucruri mărunte. Aceasta se numeşte „nivelul mineral de sfinţenie”, începutul dezvoltarii.

Dar atingerea nivelurilor vegetativ, animal şi uman in spiritualitate depinde de dezvoltarea gradului de „frica”, dezvoltarea dorinţei de a darui. Şi această dezvoltare este treptată: Noi dezvoltam frica în noi, adică gradul de a darui, si primim de dragul de a darui. Apoi, dorinţa noastră de a primi placere incepe sa creasca. Vedem că ne lipsesc agitatiile şi încă o dată începem să le cultivam. Astfel este procesul de dezvoltare.

Prima „porunca”, care se referă la corectarea noastra este descris în Zohar: porunca „agitatiei, fricii.”

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 7/6/2011, Shamati # 38

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Este spus: “Am creat inclinatia rea si am creat Tora ca si condiment, caci Lumina din ea reformeaza.” Astfel, inainte de toate, trebuie sa revelam inclinatia rea si, apoi, in masura in care am simtit-o, vom vrea sa simtim un “condiment”, un “remediu”, care o va transforma intr-o inclinatie buna.

Cum putem revela inclinatia rea? Ca sa faca asta, o persoana trebuie sa gaseasca mediul potrivit. Daca vrea sa fie inclusa in acest mediu, asa incat toti sa devina asemenea unui singur om, cu o singura inima, daca vrea garantie reciproca si unitate totala cu toti, fara alegere, cand fiecare este responsabil pentru ceilalti, la fel ca celulele unui corp viu, daca nu-i judeca pe ceilalti, ci are grija de ei, incat acestia sa o poata trezi; daca lucrul principal pentru persoana este propria sa munca interioara, daca incearca sa se afle printre prieteni si isi pleaca in fata lor capul, numai ca sa  primeasca de la ei realizarea importantei scopului si se anuleaza pe sine dinnou, asa incat importanta prietenilor sa o incarce cu o recunoastere si mai mare a scopului si a mediului; daca este, in mod constant, in acest cerc si munceste in el, atunci  primeste de la prietenii sai comunitatea lor, constientizare totala a importantei scopului.

Acesta nu mai este vasul sau, dorintele sale, ci dorinta colectivului. Asta este, deja, Malchut. O persoana singura care se straduieste sa ridice cererea sa catre grup, la Malchut al lumii Atzilut, se afla, acum, in ea, numai daca se conecteaza cu prietenii sai, ii trezeste si muncesc impreuna. In replica, si ei il constientizeaza si, toti impreuna, devin un intreg, o dorinta. Cererile lor personale se unesc si se transforma in Malchut al lumii Atzilut, care este aproape de noi.

Daca exista unitate intre ei, macar in ceva, asta influenteaza gradele mai inalte, cu care relationam. Sentimentul nostru si realitatea noastra este numai in Malchut.

Astfel, munca noastra ar trebui atintita spre Malchut al lumii Atzilut, spre conexiunea cu fiecare si cu toti, impreuna, spre unitatea cu sursa Luminii: Creatorul. Aceasta munca este impartita in doua componente care, de fapt, trebuie sa fie sudate una de alta:

–          Relatia persoanei cu grupul;

–          Relatia persoanei cu Creatorul;

Daca actionam corect, ajungem la prima revelatie. Asta depinde numai de gradul a care ne unim cererile noastre intr-o singura rugaciune. Si, apoi, fiecare, cu dorinta sa, va afla ca este  inclus in Malchut. In sine, Malchut este un punct, dar noi il “extindem”’, il construim prin dorintele noastre. Cele mai de jos noua Sefirot sunt in lumile BYA (Beria, Yetzira, Assiya), sparte, ca si stare.

Din partea a cincea a Lectiei zilnice de Cabala, din 06.07.2011, “Matan Tora” (Daruirea Torei)

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ne puteţi descrie toate starile  prin care trebuie sa trecem, de la starea noastră prezentă catre adevarata cerere pentru daruire?

Răspuns: Acestea nu sunt un fel de pasi clari, secventiali pe care sa-i putem înţelege. Aceste stari sunt în schimbare: vin şi pleacă.

Dar este clar că la început, atunci când o persoană vine, i se pare ca poate realiza totul ea însaşi, singura, şi că nu este dependenta de nimic, nici de profesor, nici de grup. Ea crede că toate cărţile sunt de ajuns pentru a avansa.

Apoi, ea are o revelaţie, şi singura întrebare este cât de mult timp ar putea lua. Uneori, egoismul ii astupa ochii şi urechile atât de mult, încât ea nu vede şi nu aude nimic, şi, prin urmare, ar putea dura ani de zile. Uneori, acest lucru se întâmplă mai devreme.

Cu toate acestea, toate aceste etape pe care le avem de experimentat sunt niveluri ale conştientizarii noastre fata de incapacitatea de a atinge scopul şi a dependenţei noastre fata de profesor, carti, grup şi eforturile depuse intr-un fel sau altul. Astfel, ne ridicam pas după pas până când ajungem la înţelegerea că noi depindem doar de Creator, noţiunea care încorporează toţi factorii anteriori: atunci când nu m-am putut descurca fără profesor, cărţi, şi grup.

Acum, descopar că totul este inclus în El, în conceptul pe care eu il numesc „Creator”. Atunci vad cu adevărat că totul în jurul meu, în afară de mine, este El singur, şi nu există nimeni altcineva. Inteleg că eu nu sunt în măsură şi nu pot, dar cu toate acestea, trebuie să mă conving să-L caut tot timpul.
Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 7/5/2011, Shamati # 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→