Întrebare: Ce dezvăluie o persoană în sine în a treia zi a creației, când verdeața începe să înflorească și copacii să crească? Ce fel de dorințe sunt acestea în raport cu Creatorul?

Răspuns: A treia zi este o zi bună a creației, când o anumită asemănare cu Creatorul începe să se manifeste în natură, care a fost creată de Creator.

În a treia zi apare linia de mijloc între linia stângă, egoistă și cea dreaptă, altruistă.

Se poate spune că a treia zi este deja o oportunitate pentru o persoană de a lucra cu două linii, să fie oarecum asemănătoare cu Creatorul în calitatea de Tiferet.

Într-o persoană care progresează de jos în sus, toate acestea sunt inerente în potențial. Omul poate ajunge la atingerea spirituală în zece ani sau poate în zece reîncarnări. Dar când atinge acest lucru și poate combina corect ambele linii în sine, se numește „a treia zi a creației”.

Din KabTV „Stări spirituale”, 21/03/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Învățătorul dvs. Rabaş a scris în articolul „Despre dăruire”, că atunci când o persoană servește pe cineva important în ochii lumii întregi, el nu cere recompensă pentru această acțiune.

Aceasta este o formulă unică sau, să spunem capacitatea unei persoane. Doar o ființă umană este capabilă de o astfel de acțiune în care poate face ceva de dragul unui lucru măreț și nu poate cere recompensă pentru asta, deoarece acțiunea în sine este deja o recompensă. Același lucru este valabil și pentru Creator.

Dar cum poate fi asta? La urma urmei, suntem egoiști. De unde este această capacitate?

Răspuns: Faptul este că atunci când ai de-a face cu cineva mai înalt decât tine, însuși faptul că ești asociat cu o astfel de persoană îți oferă un motiv să te simți împlinit. Vedem asta în multe cazuri în viață.

Întrebare: Dar totuși, omul este un egoist. De ce nu ar trebui să primească și o recompensă suplimentară pe lângă faptul că primește plăcere?

Răspuns: Nu, dacă o persoană cere, solicită sau pur și simplu primește niște bani sau o altă recompensă pentru atitudinea sa specială față de altul care îl va ridica deasupra celorlalți, atunci în acest caz totul va veni pe cheltuiala lui.

Trebuie să existe o singură plată: fie primește bani, fie recompensă în forma în care însăși acțiunea de dragul unei persoane măreţe îi aduce plăcere.

Din KabTV „Cabala practică”, 28.3.24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

La început Dumnezeu a creat cerul și pământul. Și Dumnezeu a împărțit între lumină și întuneric.

Aceasta înseamnă că atunci când lumina a apărut în lumea noastră, a devenit clar că întregul univers este format din două stări opuse: lumină și întuneric, zi și noapte.

Lumina și întunericul din interiorul unei persoane sunt revelate raportat la conexiunea omului cu Creatorul.

O persoană care se ridică puțin deasupra sa, deasupra naturii sale animalice, începe să simtă că există lumină – lumina dăruirii, conexiunii, iubirii și unității. În primul rând, el simte lumină și întuneric asupra lui însuși, în interiorul său, unde lumina este toată bună, stările bune de conexiune între toţi, iar întunericul este opusul.

Același lucru este valabil și pentru cer și pământ, unde cerul simbolizează dorința de a dărui, iar pământul simbolizează dorința de a primi.

Toate acestea sugerează că există două forțe în univers: prima este forța Creatorului, iar a doua este forța creației. Ele în esență, dezvoltă și separă gândurile unei persoane. Întunericul se referă la gândurile sale egoiste, iar lumina se referă la gândurile îndreptate către Creator.

Iar înainte de asta, Pământul era gol și în haos, adică nu exista ordine, nicio separare a unuia de celălalt.

Din KabTV „Stări Spirituale”, 21/03/24

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce v-a ghidat inițial în viață?

Răspuns: Ca toți ceilalți, am fost mânat de dorinţa de a înțelege sensul vieţii, misterele ei, pentru că am văzut că totul trebuie să aibă o formă de control. Nici o singură celulă, organism sau întregul univers, dacă este un sistem interconectat, nu poate exista fără a fi controlat, conform ştiinţelor noastre.

Dar ele dezvăluie doar o mică parte din natura care ne înconjoară. Îndepărtăm niște bucăți de praf și îi spunem „mestecând granitul științei”. Într-adevăr, în fața noastră se află un zid enorm de granit și unde putem tăia o bucată, aceasta este știința noastră, iar orice altceva este necunoscutul.

Așa m-am simțit clar stând în fața acestui „perete de granit”, pe care l-am putut răzui ușor pentru a-l aduna un pic, la fel ca toți ceilalți.

Newton avea o altă analogie. El este citat că se aseamănă cu un „școlar care strânge pietricele pe malul mării, numită cunoaștere”. Și doar strânge pietricele, nici măcar încă din mare, ci de pe mal.

Când am simțit asta, știința a încetat să mă mai atragă. Mi s-a părut atât de meschină și de neînsemnată, încât nu a meritat să-mi dedic întreaga viață, să-i fiu devotat, de dragul unor mici cunoștințe izolate. Cu toate acestea, asta nu înseamnă că am ignorant-o. Deloc! Încă o iubesc, citesc despre ea și rămân interesat, în toți acești ani.

Cu toate acestea, am fost puternic respins de asta. Ce rost are să zgâriem „granitul” ca toți ceilalți pentru a ridica câteva firimituri, a înțelege puțin mai multe și a ști un pic mai multe? Dacă ar fi să mă angajez doar în biocibernetica mea, nici nu aș înțelege-o sau recunoaște.

Și ce spui de biologie, zoologie, botanică, geologie, mineralogie, știința pământului și cosmologie? O gamă largă de alte științe vorbesc în principiu despre întreaga natură, despre tot acest „granit”. Dar fiecare răzuiește și adună diferite „bucăţi” din locuri diferite și de aici rezultă geologia, zoologia, mineralogia și așa mai departe. Ce aș câștiga dacă mă implic în ele?

Când m-am uitat la asta, am simțit un gol imens în mine: nu există nimic pentru care să merite să trăiești. Am rămas cu o singură întrebare: Cum pot găsi sensul vieții? Ceea ce m-a interesat nu au fost cunoștințele triviale ale științelor parțiale, împrăștiate, deconectate, fiecare dintre ele adunând ceva pentru sine, ci înțelegerea generală – proiectarea Universului.

Acesta este ceea ce se numește „sensul vieții”, deoarece viața umană așa cum observăm, este cea mai înaltă formă de existență. Care este scopul naturii, Forța superioară (numiți-o Creatorul, Emanatorul sau Făcătorul, nu contează) să creeze toate acestea?

Acest lucru m-a nedumerit foarte mult. Toată viața mea până când am găsit Cabala s-a transformat într-un fel de gol. Am lucrat, am servit, mi-am deschis propria afacere destul de cu succes, dar toate acestea au fost cumva pe fundal. Înăuntru am simțit un gol absolut și nesemnificația existenței. Așa a fost.

Cred că astăzi milioane, poate chiar miliarde, de oameni din lume simt la fel. Acest sentiment precede căutarea unei persoane și o ajută să simtă sistemul în care existăm. Practic, mă întrebam: „Ce este asta? De ce sunt toate astea în jurul meu, inclusiv eu însumi?”

Când te uiți la cerul înstelat și vezi acest infinit, te gândești și te întrebi cum să înțelegi și să cuprinzi toate acestea?

Pentru ce? De ce? Ce? Există o astfel de întrebare care vine din Universul însuși când te uiți la el într-o noapte întunecată. Dacă această întrebare chinuie cu adevărat o persoană, ea ajunge să studieze Cabala.

Pentru acei oameni care pur și simplu simt o criză într-un fel, trebuie să înțeleagă sistemul în care se află. La urma urmei, dacă omul nu se echilibrează cu acest sistem al naturii, nu ajunge la homeostazie, la armonie, atunci natura îl va zdrobi prin catastrofele sale: tsunami, cutremure, schimbări ale plăcilor tectonice și chiar război nuclear.

Apoi, există doar două opțiuni: fie ei încep să caute sensul vieții din frică animalică, fie se sting ca dinozaurii care au dispărut pentru că nu se potriveau cu sistemul schimbător al naturii.

Dar dinozaurii nu aveau altă soluție. Noi avem o soluție foarte simplă: ori ne schimbăm, ori pierim. Va rămâne o mică parte care va ajunge în continuare să se echilibreze cu natura. Conform înțelepciunii Cabala, se poate întâmpla așa.

Mai mult, vor rămâne doar cei care pot participa la integrare, care vor crea echilibru. Toţi ceilalţi vor fi în acest sistem, dar nu în forma pământească, deoarece egoismul lor animalic actual nu le va permite să participe la integrare.

Totuși există o cale ușoară, când oamenii prin educație și muncă explicativă, fiecare și toți împreună ajutându-se reciproc, ajung la integrare între ei, devin asemănători cu natura, intră în echilibru și armonie cu ea și simt toată perfecțiunea ei.

Chiar sper la un astfel de rezultat.

Din KabTV “Am primit un apel. Sensul vieții lui Laitman” 4/1/12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Ne acoperim fețele cu tone de machiaj. Luăm Botox și chiar ne înfometăm pentru a ajunge la dimensiunea aceea perfectă. Încercăm să reparăm ceva, dar nu poți repara ceea ce nu vezi. Este sufletul care are nevoie de operație (Julia Roberts).

Întrebare: De ce nu apare imediat în oameni întrebarea despre suflet? Îmbătrânim treptat, nu suntem la fel de frumoși, nu ne jucăm la fel de mult și așa mai departe, iar întrebarea despre suflet începe brusc să se trezească. De ce atunci și nu mai devreme?

Răspuns: O femeie are multe astfel de legături și conexiuni cu lumea noastră exterioară. Trebuie să arate bine, să atragă, să seducă. Trebuie să fie relativ de succes în cariera ei. Și așa mai departe. Adică, are multe alte griji. Acest lucru este până la aproximativ 50 de ani, poate chiar până la 60 de ani.

Apoi, începe regretul: „Unde este sufletul meu? Unde l-am pierdut pe parcurs și ce ar trebui să fac cu el? Nu pot fi la fel ca la 20 de ani, desigur.”

Întrebare: Dar prin suflet, se poate realiza asta?

Răspuns: Prin suflet, da.

Întrebare: Deci acest moment este foarte important pentru ea, trecerea de la exterior spre interior, după cum spune ea, spre suflet?

Răspuns: Da.

Comentariu: Desigur, acest lucru este extrem de popular pe internet. Există milioane de vizualizări când vedete de la Hollywood și oameni celebri încep brusc să vorbească despre suflet.

Răspunsul meu: Pentru că o astfel de persoană care a obținut un succes relativ în viață, arată tuturor celorlalți că în ciuda tuturor realizărilor sale, faima, banii și așa mai departe, legătura sa cu sensul vieţii, cu Creatorul, încă mai are nevoie de corectare. Asta înseamnă mult. Zeci, sute, milioane de femei o urmăresc. Dar, desigur, totul este relativ.

Întrebare: Ce înseamnă pentru dvs. „a lucra la suflet”?

Răspuns: Lucrul la suflet pentru mine înseamnă că o persoană începe să se întrebe constant, în fiecare minut, pe parcursul zilei, în fiecare zi: „Ce este cu sufletul meu? Ce este cu mine? Unde sunt?” Aici începe să se desfășoare nevoia pentru Creator, nevoia de a dezlega misterele universului, scopul său și enigmele sale. Și așa mai departe.

Întrebare: Deci, asta se numește „munca sufletului”?

Răspuns: Da. Cine sunt eu? Pentru ce sunt aici?

Întrebare: Julia Roberts continuă: „Cum te poți aștepta ca altcineva să te iubească dacă nu te iubești pe tine însuți? Trebuie să fii fericit cu tine însuți. Nu contează cum arăți în exterior, contează ceea ce este în interior.”

Ce înseamnă să mă iubesc pe mine însumi?

Răspuns: Să mă iubesc pe mine înseamnă să iubesc ceea ce mă umple, ceea ce gândesc, ceea ce constituie sensul vieții mele, împlinirea ei, și așa mai departe.

Întrebare: Să-mi iubesc gândurile etc.?

Răspuns: Totul, cu excepția aspectului fizic.

Întrebare: Când cineva simte gol în interior, așa cum spune ea, ce ar trebui să facă? Ce înseamnă „Sunt gol”?

Răspuns: Trebuie să-și clarifice urgent sensul vieții pentru sine.

Întrebare: Goliciunea apare în acest scop?

Răspuns: Da, aceasta este o întrebare serioasă!

Întrebare: Este aceasta o stare bună?

Răspuns: Aş fi foarte bucuros să stau împreună cu ea într-un studio de televiziune sau altundeva, să vorbesc cu ea.

Comentariu: Sunt într-adevăr multe de vorbit despre suflet și gol.

Răspunsul meu: Sunt multe de vorbit, dar este puțin probabil că va ieși așa cum ar trebui.

Întrebare: Apare golul într-o persoană care este deja împlinită, atunci când apare o astfel de întrebare?

Răspuns: Când există o cerere fără răspuns. Dar ar fi trebuit să o salvez. Nu ar fi fost nicio conversație. S-ar fi dovedit că nu este frumos să o las într-o asemenea stare, că nu pot pune întrebări precise și așa mai departe.

Întrebare: Deci ați încolți-o întâi puțin?

Răspuns: Aș face-o puțin, la margine. Dar apoi aş ceda tot timpul.

Întrebare: Este acesta modul corect de a conduce o conversație cu oamenii? Mai întâi puneți întrebări, îi încolțiți puțin și apoi îi ajutați?

Răspuns: Da. Dar foarte precaut.

Întrebare: Ea continuă: „Astăzi, declar: nu voi mai purta machiaj, nu vreau să port fața altcuiva. Sunt foarte conștientă că am riduri, dar vreau să văd dincolo de asta. Vreau să îmbrățișez adevăratul eu și vreau să vă îmbrățișați așa cum sunteți, așa cum sunteți și să vă iubiți așa cum sunteți.”

Când o femeie decide să îmbătrânească în mod natural, este aceasta decizia corectă?

Răspuns: Nu, o femeie ar trebui să se îngrijească întotdeauna așa cum și-a dorit întotdeauna. Dar nu este nevoie să petreacă mai mult timp în fața oglinzii acum decât înainte. Acest lucru tot provoacă un răspuns diferit față de alții.

Întrebare: Ce se întâmplă dacă o femeie tot se mai aranjează puțin?

Răspuns: Dacă o femeie este frumoasă, dacă este atrăgătoare și știe să se prezinte și nu este o persoană neglijată sau abătută…

Comentariu: Deci, un pic de machiaj este în regulă?

Răspunsul meu: Este un lucru corect. Ea nu o face pentru ea însăși, ci pentru alții. Înainte, nu o făcea pentru alții, ci pentru ea însăși. Deci, totul depinde de viziunea ei asupra lumii.

Întrebare: Acceptarea unei persoane așa cum este. Dacă ar fi să spui: „Acceptă-mă așa cum sunt”, ce înseamnă asta?

Răspuns: Sunt obișnuit să fiu în această formă. Așa că dacă ar trebui să apar în fața unui milion de oameni, aș ieși tot așa.

Întrebare: Acesta este pe plan extern. Dar pe plan intern?

Răspuns: Pe plan intern, o persoană ar trebui să fie întotdeauna ea însăși, cu condiția să fie înțeleasă corect.

Întrebare: Deci, există acest aspect exterior, mă mai gândesc până la urmă la oamenii din jurul meu?

Răspuns: Desigur. La urma urmei, vorbesc altfel cu copiii decât cu adulții și așa mai departe.

Întrebare: A spune „Bună ziua”, „La revedere”, a fi politicos și așa mai departe, este necesar?

Răspuns: Da.

Întrebare: Julia Roberts continuă: „Nu aveţi idee câți bani câștigă companiile de cosmetice pe seama voastră. Au reușit să vă convingă că trebuie să investiți urgent finanțe pentru a întârzia ceea ce este inevitabil.”

Chiar ar trebui să-mi pese de cum profită ei de pe urma mea, sau nu ar trebui?

Răspuns: Ceea ce contează pentru mine este ceea ce vreau. Dacă vreau să ating acest obiectiv, dacă acest obiectiv este atins prin machiaj, prin spectacol în fața unui public și așa mai departe, atunci o fac. Scopul și realizarea lui contează.

Comentariu: Julia Roberts conchide: „Aleg să-mi spun: oprește-te! Învelișul exterior este ultimul lucru de care ar trebui să ne pese. Doar sufletul nostru contează. Amintiți-vă asta pentru totdeauna.”

Răspunsul meu: Desigur. Trăind viața pe care a trăit-o, orice femeie poate spune acest lucru. Și atunci ea poate în sfârșit să se liniștească.

Dar, în general, desigur, totuși trebuie să încerci să menții stilul, nivelul pe care oamenii îl cer de la tine, îl pretind de la tine, pentru a le transmite unele dintre noile tale mesaje și dorințe.

Întrebare: Chiar și pentru a le transmite acest mesaj despre suflet?

Răspuns: Da, tot trebuie să o faci rămânând tu însuți, într-o formă bună.

Întrebare: De aceea avem nevoie de învelișul nostru extern?

Răspuns: Da.

Întrebare: Când textele antice, de exemplu „Cântarea Cântărilor” vorbesc despre cum o femeie se împodobește înaintea stăpânului ei, ce spune acolo?

Răspuns: Desigur despre frumusețea interioară.

Întrebare: Despre ce a scris regele Solomon când a vorbit despre femeia care îşi așteaptă iubitul?

Răspuns: El a scris despre partea feminină a umanității, să zicem „feminină”, care ar trebui să se apropie de partea masculină a umanității și în legătura corectă dintre ele să reveleze Creatorul.

Întrebare: Deci, practic, este un cântec al cântărilor pentru Creator?

Răspuns: Da. Desigur! „Cântarea cântărilor” este cel mai înalt cântec! De aceea se numește „Cântarea cântărilor”.

Întrebare: Dacă tragem o astfel de concluzie: extern, interior, o femeie care ar trebui să rămână mereu frumoasă — ce înseamnă asta? Cum să realizăm asta?

Răspuns: Nu știu. Nu echivalez aspectul cu realizările interioare.

O persoană petrece 50, 60 sau 70 de ani din viață absorbind și creând în interiorul său vasul potrivit pentru a sfinți Creatorului prin el. Este treaba Lui. Deci, ce legătură are machiajul extern cu El?

Comentariu: Dar totuși, ați spus că dacă vorbim despre o femeie, atunci o femeie ar trebui să se mențină.

Răspunsul meu Da.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 26/2/24

Filed under: Educatie, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce îi dă Creatorului o plăcere mai mare: avansarea noastră în credinţă deasupra raţiunii sau crearea unui Kli pentru revelarea Sa?

Răspuns: Ambele acțiuni se completează reciproc. Una nu poate fi fără cealaltă.

Întrebare: Trebuie să construim o intenție pentru fiecare acțiune, chiar și în lumea materială. Ele alunecă în mod constant în timpul zilei. Cum putem păstra intenția fără a o uita?

Răspuns: Scrieți o notă pe mână, pe hârtie sau telefon și vă veți obișnui treptat cu ea.

Întrebare: Problema se prelungește de mulți ani, când o persoană se bucură în grupul de zece și apoi din păcate, strigă și își impune părerea. Cum putem lucra cu ea? Sau nu merită deloc să lucrezi cu ea?

Răspuns: Cei care nu au răbdare, care nu înțeleg importanța unei astfel de stări, să nu lucreze. Dar în general, aceasta este o stare bună, iar cei care o suportă cu răbdare vor primi noi mari Kelim.

Întrebare: Restricționarea plăcerii și simplificarea vieții, strictul necesar în toate, mi s-a întâmplat ca de la sine: în haine, în mâncare, în mobilier necesar, chiar și în numărul de dorințe. Ce este acest proces?

Răspuns: Aceasta este universalizarea: o persoană se mulțumește cu puțin. Aceasta este averea lui. Prin urmare, scrie că bogații sunt cei care sunt fericiți de partea lor.

Întrebare: Activitățile noastre zilnice sunt conexiunea, citirea articolelor, intenția și rugăciunea. Este suficient pentru a adera la Creator sau este nevoie să adăugăm altceva?

Răspuns: Conexiunea dintre voi este cel mai important lucru pentru Creator. El așteaptă ca acest lucru să se manifeste în centrul grupului de zece. Acesta este primul scop al atitudinii Lui față de noi.

Din Lecția zilnică de Cabala 30.3.24, Baal HaSulam – Șamati – Art.231 – “Puritatea vaselor de primire”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Care ar trebui să fie condițiile pentru calitatea poporului Israel din noi de a auzi chemarea lui Mordechai: fie conexiune, fie moarte?

Răspuns: Trebuie să simțim că urmare a întregului drum istoric, am ajuns într-o stare în care Creatorul  (Natura) ne stabilește o sarcină: fie ne unim unul cu celălalt și devenim mai înalți, mai dezvoltati decât toți ceilalți, și atunci totul va funcţiona, fie sfârșitul nostru va fi aici.

Întrebare: Cert este că deși viața noastră este în pericol în fiecare zi, nu putem spune că s-a trezit vreo sensibilitate în noi. Cum o putem dezvolta?

Răspuns: Sensibilitatea specială poate fi dezvoltată numai prin toate acțiunile posibile pentru unitate. Atunci vom vedea cât de mult ne ajută ele și aduc beneficiu fiecărei persoane și întregii națiuni.

Din Lecția zilnică de Cabala 21/03/24, Baal HaSulam – Șamati – Art.144 – “Există anumiți oameni“

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Putem spune că de îndată ce apare în noi chiar și o mică critică și dezaprobare față de prietenii noștri, deja se numește că suntem într-o coborâre?

Răspuns: Poate că nu. Poate vedeți lucrurile corect, dar trebuie să discutaţi împreună.

Întrebare: Îi putem cere Creatorului să îndepărteze toate defectele pe care le vedem la prietenii noștri?

Răspuns: Nu, nu cereți să fie eliminate, ci să fie corectate.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/4/24, Rabaș – Art.71-Esența exilului

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: De-a lungul istoriei au existat și încă sunt oameni care se angajează în corectarea spirituală. De ce acest lucru încă nu îi eliberează de suferinţă?

Răspuns: Ideea este că există suferințe personale și suferințe comune. O persoană angajată în corectare se eliberează de suferința personală. Dar nu se poate elibera de suferințele comune, deoarece ele vin de sus către întregul grup de oameni, către întregul neam. Cu greu poate cineva fi fericit când nenorocirile se răspândesc în întreaga lume.

Întrebare: Deci, dacă o persoană urmează calea Torei, adică atinge apropierea de Creator prin apropierea de alți oameni, este eliberată de suferințele individuale?

Răspuns: Da, nu există niciun motiv ca natura să-l chinuie. Dar din moment ce el este una cu întreaga umanitate, iar suferința coboară asupra întregii lumi, omul suferă odată cu ea.

Din KabTV „Stări spirituale” 14/03/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Aspirația soților unul față de celălalt se numește grijă?

Răspuns: Este totul. Ar trebui să luptați pentru unitate, astfel încât fiecare lucru din mediul vostru, ustensilele, hainele, tot ce ai în casa ta, ceea ce se numește „al tău”, să vă unească.

Aici, ar trebui să combinaţi spiritualul și materialul. Ar trebui să fii atât de în armonie în orice, încât chiar și să privești ceva în casă te unește fizic și simți că este „al nostru”. Aceasta este ceva pe care trebuie să o înveți și să o obții cu minuțiozitate.

Întrebare: Cum pot realiza acest lucru? Anularea mea este ceva ce pune dorințele partenerului meu deasupra mea?

Răspuns: Desigur, totul este construit pe anularea propriei persoane în raport cu celălalt. Și acest lucru ar trebui să fie constant.

Fiecare cedează celuilalt, dar făcând aceasta, ei nu se diminuează; în schimb oferă partenerului să ocupe o stare mai avantajoasă și să facă un pas spre ei. Adică, fiecare acționează într-un mod în care celălalt are șansa să vină și să apeleze la el.

Întrebare: Dar nu este aceasta în detrimentul celui care a cedat?

Răspuns: Nu, nu discutăm acest lucru din punctul de vedere al ego-ului, ci vorbim despre cum să ne apropiem.

Din KabTV „Bărbat și femeie” 19/03/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→