Modelul modern al lui Dumnezeu

Întrebare: Oamenii de știință se miră cum un Dumnezeu absolut, ale cărui dimensiuni spațiale sunt egale cu zero, a putut să creeze și să guverneze o lume așa grandioasă? Ei dau exemplu: dacă ne imaginăm că viteza unei mașini care merge în jurul unui bloc, să zicem cu 10 km la oră, este mărită până la infinit, în cele din urmă, nu vom mai vedea acea mașină.

Răspuns: Va fi localizată întotdeauna în toate punctele, fiindcă, practic, va fi răspândită în tot volumul. Așa cum spune Einstein: masa se va apropia de infinit.

Întrebare: Ce este Dumnezeu? Unde este El? Cum conduce El lumea, fiind într-o stare atât de neînțeles?

Răspuns:  Sincer? Nu există Dumnezeu.

Dumnezeu este Forța care ține toată materia de Sus și de jos. Această Forță comună a universului este numită Creator. Numai raportat la noi putem să explorăm și să percepem că există Creator și nimic altceva. Peste asta, noi nu putem înțelege, fiindcă El nu se mai aplică pentru noi. Ceea ce are El peste noi și cum poate fi numit El acolo, despre asta, nu știm nimic. Noi știm doar referitor la noi și Îl numim „Făcătorul nostru”, „Creatorul”.

Este numai un Gând, un Proiect. Acest Gând este forța Creației, care a creat totul, inclusiv pe noi. Noi suntem în acest Gând, în acest plan, numit Planul Creației.

Suntem părțile care există în El și fac toate acțiunile (gândind, negândind și nici măcar înțelegând ce și cum), facem tot ceea ce acest Gând ne dictează, cum se împlinește El în noi … Acesta este felul în care acționăm.

Acest Gând este absolut peste tot. Este tot ceea ce există. În afară de El, toate celelalte par a exista doar fiindcă noi nu înțelegem acest Gând, această Intenție. Dacă l-am înțelege, atunci, în primul rând, nu ar mai fi nimic de întrebat, am înțelege că nu există nimic în afară de El.

Întrebare: Creatorul controlează puterea la ce și cum conduce?

Răspuns: Creatorul este Forța Universală care controlează în amănunt totul: conduce, controlează și programează! El crează, de asemenea, în noi toate acțiunile și primește toate reacțiile de la noi. El este absolut totul!

Nouă ni s-a dat doar o singură oportunitate: să ne gândim la cum putem să-L înțelegem. Orice altceva este făcut de El și această calitate a noastră, de a-l obține pe El, este independentă de El, astfel ca noi să o facem cu liberă alegere absolută.

Întrebare: Cum poate omul să învețe să citească gândurile Creatorului, acest Gând global despre care vorbești?

Răspuns: Pentru a citi gândurile Lui, pentru a-L înțelege și a-L simți, omul trebuie să se ridice la nivelul Creatorului, adică trebuie să obțină calitățile Lui.

Întrebare: Cum poți să o faci?

Răspuns: Asta este deja tehnologie: cum mă pot face pe mine, însumi, o creatură care să fie capabilă să-L înțeleagă pe Creator, să-L simtă și să interacționeze cu El? Pentru a face asta, trebuie să mă schimb, să determin cu exactitate ce calități din mine sunt opuse Lui, diferite de ale Lui și cum aș putea să le schimb, astfel ca ele să fie similare Lui.

Întrebare: Care este lista cu calitățile Creatorului, astfel ca ea să poată fi comparată?

Răspuns: Nu e nevoie de o listă lungă. Este o singură calitate. Calitatea Lui de iubire absolută și calitatea mea de ură absolută. Deci, pentru a ajunge la Creator, trebuie să-mi schimb calitatea de ură absolută, în iubire absolută.

Întrebare: Cum poate un om să accepte că proprietatea lui este ura absolută? El se consideră destul de decent.

Răspuns: Aceasta este perioada de re-educare, numită revelarea răului naturii sale egoiste.

Întrebare: Și cum poate el să meargă de la punctul de auto-înțelegere, la punctul Creatorului?

Răspuns: În măsura în care mă înțeleg ca pe o calitate absolut egoistă – o calitate căreia îi pasă și care se gândește numai la sine și se bucură de cât de mult este deasupra celorlalți sau de cât de mult îi poate umili pe ceilalți, exact în această măsură, bazată pe proprietățile opuse, îmi pot imagina ce înseamnă să fii Creatorul sau în locul Creatorului și trebuie să mă mișc spre asta.

Întrebare: Există aici vreun punct cheie?

Răspuns: Punctul cheie este trezirea întrebărilor într-un om despre sensul vieții, semnificația existenței, lipsa ei de valoare, etc., caz în care poți deja să vorbești despre schimbarea atitudinii tale față de lume, față de viață, față de tine însuți și față de Creator.

Din KabTv „Știri cu Dr. Michael Laitman”9/12/18

Grupul de zece – acolo îmi găsesc sufletul

Creatorul ascunde constant de mine adevărul, arătându-mi diferite scene care mă fac să uit de El. De aceea, Creatorul dispare și eu mă văd în această lume dar, de fiecare dată, trebuie să aduc forțat realitatea mea înapoi la adevăr. Peste tot ceea ce face El, eu trebuie să întorc totul la forma corectată și să hotărăsc că fiecare stare, a mea și a lumii, este organizată de Creator.

Creatorul îmi crează confuzie, ca și cum nu El a făcut totul. Eu sunt obligat să-L ”întorc” în capul tuturor lucrurilor. Lumea iluzorie, sinele imaginar, este Creatorul care crează această iluzie. Cel mai bine pentru mine este să stabilesc că, Creatorul guvernează tot ceea ce se întâmplă. Asta se numește bine! Sunt bucuros să-L înalț ca fiind Regele, nu fiindcă asta îmi dă senzații pozitive, ci fiindcă am reușit să-L fac pe El conducătorul.

Adevărul este că, Creatorul guvernează totul și este neimportant pentru mine cum percep eu asta în simțurile mele, ca stări plăcute sau neplăcute. (Minutul 10:50)

Dacă un om își dorește să știe cine este, de unde vine și de ce trăiește și, astfel, răspunsurile la toate aceste întrebări esențiale, atunci acesta este deja începutul gradului omenesc. Un animal nu se întreabă de ce trăiește. Sunt și mulți oameni care nu vor să se gândească la asta, fiindcă, „cu cât știu mai puțin, cu atât dorm mai bine”.

Un om vrea să aibă succes în această viață: să învețe, să aibă o profesiune, etc. Dar dacă el trebuie să știe de ce i-a fost dată această viață, ce scop are, de ce a fost omul creat, el nu va fi capabil să răspundă în această viață, oricât de mult ar cerceta. Se poate adresa biologilor, zoologilor, fizicienilor și nimeni nu va ști să îi răspundă.

Oamenii de știință știu cum lucrează materia. Însă de ce există materia nu le este cunoscut, fiindcă răspunsul este deasupra, în următorul grad, deasupra materiei, în ceea ce a precedat crearea ei. Dacă sunt frământat de această întrebare, atunci trebuie să o rezolv, fiindcă îmi ruinează viața. De ce trebuie să studiez această viață, dacă nu înțeleg pentru ce este?

În final, înțeleg nevoia de auto-dezvoltare la un nou nivel de percepere al realității. Dacă pot pătrunde în profunzimea realității, voi afla cauza sau rădăcina ei. Atunci, găsesc Înțelepciunea Cabala! Este clar că, Creatorul este în spatele scenariilor care mă conduc. El se revelează, indicându-mi pe ce cale să merg. (Minutul 19:28)

După ce omul face un astfel de efort, Creatorul este revelat. Aici sunt legi stricte: imediat ce se atinge amploarea efortului în ceea ce privește cantitatea și calitatea, descoperim Rădăcina Superioară, în funcție de cât de mult am investit. Cu cât facem mai mult efort, cu atât este mai mare revelația. Din partea Superiorului, nu există ascundere; ascunderea provine din efortul nostru insuficient. (Minutul 25:47)

Dacă Providența Superioară a fost revelată, toți locuitorii acestei lumi devin automat oameni pe deplin drepți (merituoși). Efortul este garanția prin care omul nu acționează automat, ci devine, cu adevărat, egal cu Creatorul, fără a se gândi la sine, ci numai la dăruire.

Acest nou Kli există în grupul de zece, în cele zece Sfirot. Atunci înțelegem că nu avem altă ocazie de a ne întoarce la Creator, de a veni mai aproape de El, de a ne gândi la El și de a ne direcționa eforturile către El. Trebuie să ne reformăm, să ne ajustăm după Creator, astfel încât să ne conectăm și să stabilim contactul cu El. Acest lucru este posibil numai prin integrarea noastră ”forțată” în grupul de zece și, prin el, să obținem echivalența cu Creatorul.

Asta înseamnă că toate eforturile noastre ar trebui să fie incluse într-un grup și fără rezerve. Prin integrarea noastră în grupul de zece, descoperim că întreaga lume există acolo, miliarde de oameni, întregul univers și Lumile Spirituale. Lumea noastră este un bob de nisip mic, în comparație cu ceea ce există în grupul de zece. Acolo găsim, de fapt, sufletul nostru. (Minutul 29:10)

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 3/03/19, Baal HaSulam, „Introducere în studiul celor zece Sfirot”

Supunerea – principala acțiune spirituală

Supunerea este acțiunea principală până la corectarea finală, este baza întregii munci. Cu cât căutăm mai mult oportunitățile de a ne supune, cu atât mai rapidă este viteza avansării noastre spirituale. Însă, nu trebuie să așteptăm ocazia de a supune egoismul, așteptându-l să iasă de la sine și, astfel, să-L încoronăm pe Creator, ca fiind Cel care construiește întreg universul, care controlează realitatea și ne transmite toate stările, de la cele mai bune, până la cele mai rele.

Eu, însumi, trebuie să caut ocazia de a mă supune Creatorului, fiindcă „Eu trezesc zorile și nu zorile mă trezesc pe mine”. De aceea, trebuie să ne pregătim să fim supuși, să acceptăm totul cu credință deasupra rațiunii, ca venind de la Creator. Deoarece nu există nimic în afară de Creator, care să pună în fața mea tot felul de obstacole, pe care eu trebuie să le accept, dar nu ca pe obstacole pe cale, ci ca pe ocazii de a mă conecta cu El.

Toate aceste obstacole, greșeli și abateri ale mele, se schimbă în Mițvot când mă decid că ”nu este nimic în afară de Creator” și că totul este făcut de El. Abaterea este sub forța de perturbare și nu se vede nimic în afară de asta. Totuși, nu există niciun dubiu că perturbarea este trimisă de Creator, în virtutea iubirii Sale absolute, dar nu pentru a mă slăbi, ci pentru a ocaziona avansarea mea.

De obicei, după un succes mare, cum ar fi un Congres, simțim o stare neclară și oboseală. Dar, în Spiritualitate, nu există oboseală, există doar o lipsă de combustibil, pe care trebuie să-l dobândim ca rezultat al creșterii dorinței.

La început, Creatorul ne trimite perturbări mici, ca ”întărirea inimii”, confuzie și oboseală. Iar apoi vin probleme mai serioase, care nu pot fi rezolvate printr-o propoziție că „Nu e nimic în afară de El”, ci se cere un întreg proces de muncă. Nu mai este deja „doi plus doi”, ci o formulă mult mai complexă. Dar nu contează ce se întâmplă, deoarece noi mergem pe calea supunerii, vrem să-L încoronăm pe Creator să conducă peste tot ceea ce se întâmplă, astfel ca El să fie singurul Conducător, singura Sursă și Motivul în afara căruia nu mai există nimic altceva. Aceasta este munca noastră continuă!

Iar dacă, la un anumit moment, nu văd că, Creatorul conduce toată lumea mea, înseamnă că am ieșit din Sfințenie și nu mai aparțin Sistemului Spiritual. Iar atunci, trebuie să mă întorc imediat la starea că „nu e nimic în afară de El” și să mă întăresc prin atragerea întregului grup spre asta. (Minutul 0:20)

Și dacă în grupul de zece cădem în starea de ”fii ai lui Iacov”, frații care nu vor să se unească, atunci simțim ”foame în țara lui Israel”, din cauza inabilității de a avansa în Spiritualitate, adică o lipsă a împlinirii spirituale. De aceea, trebuie să începem să muncim cu dorința noastră pentru plăcere, coborând în Egipt, în sclavia Faraonului (Minutul 30:29)

Munca pregătitoare începe cu Avraam, Ițhac și se termină în linia de mijloc, în care realizăm unitatea fiilor lui Iacov, urmașii lui, unde deja are loc formarea unui grup. La început, acest grup nu vrea unitate, dar este forțat să se supună prin ”foamete”, adică printr-un sentimentul de lipsă față de rezultate dorite la încercările lor de a munci cu dorința lor pentru plăcere care îi desparte.

Ei nu au altă șansă, decât să coboare în Egipt, în sclavia la Faraon și, astfel, să muncească la unitate, în sclavie la egipteni, în timpul celor șapte ani de abundență și a celor șapte ani de foamete. Ei ajung să înțeleagă că nu vor fi niciodată în stare să se unească fără revelarea Creatorului, fiindcă au nevoie de ajutor de Sus.

De aceea, ei primesc Tora și se unesc, „ca un om într-o singură inimă”, în Arvut (garantare reciprocă). Grupul continuă să se unească, revelând între ei, de fiecare dată, o dorință incredibil de mare pentru plăcere, supunându-se astfel din ce în ce mai mult. Dobândirea pașilor pentru supunere se termină prin completarea ”muncii în deșert”, care le permite să obțină conexiunea corectă și să construiască Templul, care este un vas spiritual, respectiv grupul în interiorul căruia Creatorul poate să ”locuiască”, adică să se reveleze pe Sine fiecăruia, în măsura asemănării proprietăților lor cu ale Lui.

Aceasta este calea spirituală de dezvoltare, calea Torei, prin care trebuie să trecem prin astfel de stări, prin credință deasupra rațiunii, adică în supunere, pentru a ajunge la Templul Spiritual. (Minutul 39:23)

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 11/03/19 – Subiectul lecției „Supunerea”

Cum împlinește învățătorul dorințele unui student?

Întrebare: Cum îndeplinește învățătorul dorințele unui student și invers?

Răspuns: Profesorul absoarbe dorințele unui student ca parte constitutivă a sa și, prin aceasta, prin includerea în el, efectuează toate lucrările necesare în el, lăsând elevului ceea ce trebuie să completeze prin libera sa voință.

Acesta este un contact foarte serios. Profesorul este ca și când se află în interiorul elevului și „ajustează” tot felul de atitudini în el – aceasta trebuie să facă partea superioară in Galgalta ve Eynaim ale sale. Studentul trebuie să-și completeze partea sa din muncă.

Dacă sunteți conectați cu mine și unul cu celălalt, veți simți că lucrăm împreună.

Întrebare: Există examene pentru un student al cabalistului?

Răspuns: Nu există examene speciale, deoarece întreaga lui cale este un examen continuu, constant. Nu există un astfel de lucru prin care să treceți la un test și să vă aflați în sistemul spiritual. Examenul are loc în fiecare secundă.

Din Lectia de Cabala in limba rusa 12/2/18

Viață nouă #1094 – Ascunderea și revelarea de Purim

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Tal Mandelbaum ben Moșe

Rezumat

Starea de Purim vine de multe ori în istoria poporului Israel pentru a ne inspira să ne îndeplinim rolul. Regina Ester reprezintă Malhut, mecanismul ascuns care gestionează realitatea. Haman reprezintă forța rea care dorește să controleze și să-i folosească pe alții. Iar Mordehai reprezintă o mică forță pozitivă de conexiune și dragoste între toate părțile realității. Meghila (sulul cu povestea) descrie modul în care ne localizăm răul și progresul spre binele perfect.

Din emisiuea de pe Kab TV O viață nouă din 14.03.2019

Punctul de libertate

Întrebare: Care este în mine punctul de libertate și cum a putut Creatorul să-l facă liber de Sine și de tot ceea ce el a predeterminat?

Răspuns: Fiecare din noi avem, în afară de ego, un punct în inimă numit „parte din Creatorul de Sus”. De aceea, suntem atrași de El și, de aceea, vrem să-L obținem.

Oamenii care au această nevoie pot simți punctul din inimă și, de aceea, ei încearcă să se conecteze între ei, pentru a-L revela pe Creator.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 18.11.2018

Ibur – Primul contact cu Creatorul

Pregătirea de a te ridica peste material, de a te împăca cu el, este o premisă pentru a intra în Lumea Spirituală, în prima stare spirituală numită concepție /procreare(Ibur). Desigur, fiecare stare spirituală începe din întunericul corporal, din pierderea completă a stării anterioare și din supunerea față de ea.

Grupul va trebui să ajute la depășirea acestei perturbări, fiindcă grupul este într-o stare spirituală, el a anulat starea anterioară corporală care apare ca fiind întuneric, negru. Este ajutor de Sus faptul că vedem în acest fel și suntem forțați să ne conectăm cu prietenii, să facem eforturi la un nivel mai înalt, spiritual. În acest fel, obținem prima conexiune dintre noi și, în aceeași măsură, contactul cu Forța Superioară.

Dacă încercăm să ne unim într-o singură inimă, atunci ne unim cu Creatorul într-un întreg. Primul contact cu Creatorul, este numit concepție (Ibur), începutul vieții spirituale. (Minutul 0:20)

Concepția spirituală (Ibur) este construită, de asemenea, pe o supunere încă și mai rigidă, în care mă anulez în fața Celui Superior în totul, fără a lua în considerare sentimentele și opiniile mele. Simpla supunere nu cere de la mine solidaritatea cu Guvernanța Superioară, ci numai aplecarea în fața Ei.

În starea de embrion (Ubar), eu însumi vreau ca Cel Superior să ia controlul asupra mea și sunt gata să accept orice conducere a Lui. Vreau inima și mintea Celui Superior, înțelegerea Lui, conștientizarea și atitudinea față de viață, să intre în mine, să-mi umple dorințele și să mă reformeze din nou. Mi-am pierdut toate setările anterioare; ceea ce a rămas din mine este numai materialul, iar tot programul meu vine de la Cel de Sus. Aceasta nu este doar supunere, este următoarea ei fază. (Minutul 13:35)

Concepția spirituală (Ibur) este supunerea la un nivel mai înalt, este devotamentul complet al sufletului. Mă trec Celui de Sus și sunt onorat să încep să mă dezvolt în El ca embrion (Ubar). (Minutul 37:30)

Embrionul spiritual este complet auto-anulat față de Cel Superior, în fața forței de dăruire, Bina, și gata să accepte totul ceea ce El îi va face, orice s-ar întâmpla.

Supunerea este acceptarea stării care a fost deja cunoscută și pentru care calculele pot fi făcute cu simțiri deja cunoscute mie. Embrionul (Ubar) este complet auto-anulat, când mă anulez înainte și sunt de acord cu necunoscutul, cu tot ce se va întâmpla în viitor, asta e, avansez cu credință. Puterea lui Bina mă ajută să mă anulez în acest fel în fața Celui Superior. (Minutul 45:59)

Munca Creatorului începe cu faptul că eu mă anulez complet și cer Celui Superior să înceapă să lucreze asupra mea. Datorită acestei auto-anulări, a supunerii mele, a umilinței în fața proprietății de dăruire, schimbările încep să apară în mine, dorințele de dăruire sunt formate, adică un strop din sămânța spirituală începe să se dezvolte.

Pregătirea preliminară pentru o astfel de stare este deja construită în noi, deoarece ea exista înainte de ”Spargere” și a lăsat o consemnare (Reșimo/genă spirituală). Nu este aici nicio coincidență, fiindcă toate fazele sunt strict determinate pas cu pas și fiecare se va întoarce la rădăcina lui.

Numai în viața corporală ne putem simți pierduți. În Spiritualitate, toate stările sunt setate până la cel din urmă detaliu și se schimbă prin legile absolute, în funcție de informația înregistrată și lăsată în timpul coborârii sufletului de Sus în jos. Trebuie să mergem înapoi la rădăcină prin aceiași pași.

De aceea, putem să fim siguri că aici nu poate fi nicio eroare sau accident și că noi vom trece cu siguranță toate fazele spirituale, faza de concepție (Ibur), de micime (Yenica) și de maturitate (Mohin).

Totul este deja planificat, tot ceea ce ni se cere să facem este numai să ajutăm fiecare acțiune cu dorința noastră preliminară, cu cererea noastră.

Noi nu facem nimic de unii singuri – totul este făcut de Lumină, aceasta este munca Creatorului. Noi trebuie doar să înțelegem cum să investim „jumătatea noastră de șekel (ban)” astfel încât Creatorul să completeze restul de muncă. Eu fac ceea ce depinde de mine și Creatorul completează, de fiecare dată, în același fel, pas cu pas. De aceea, este imposibil să fii complet pierdut, totul depinde de cât de curat și de credincioși încercăm să mergem. (Minutul 41:30)

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 13/03/19, Ibur (concepție/procreare)

Viață nouă nr.181 – Conducere, Partea 2

Dr. Michael Laitman în discuție cu Oren Levi și Nițah Mazoz

Rezumat

Primul guvern în istorie a fost fondat de Moise în deșert. Ce calități caracterizează un lider și cum poate societatea israeliană să devină o singură familie în spiritul conducerii lui Moise?

Un rege israelian este ales în funcție de capacitatea sa de a-i conduce pe alții spre iubire, conexiune și participare. Fiecare lider este preocupat de modul în care tribul său își poate îndeplini rolul în sistemul general. El pune întrebarea: „Cum putem să-i ajutăm pe toți?” Reprezentanții îi ajută pe „oamenii puterii”, care se „tem de Dumnezeu”, să construiască un sistem educațional transparent, integral. Trebuie format un cap sănătos, care să funcționeze în conformitate cu legile naturii. Conducătorul știe care este următorul pas pentru a crea o conexiune mai puternică.

Din KabTv „Viață nouă” nr. 181 – Conducere, Part 2, 16/05/13

Între dorințele inimii și argumentele minții

Întrebare: Cum găsește un cabalist soluția când trăiește contradicția dintre dorințele inimii și argumentele minții?

Răspuns: În lumea noastră, aceste contradicții sunt bazate pe ignoranța omului. El nu știe unde este, cu cine are de-a face, ce controlează el și ce trbuie să echilibreze. Nu are absolut niciun fundament.

În Lumea Spirituală, el ia ca fundament pe Creator, care este baza echilibrului acestor două Forțe, fiindcă El este Forța pozitivă. El generează Forța negativă astfel ca noi să putem exista în ea, ca și creaturi opuse Lui.

De aceea, echilibrul dintre aceste două Forțe este întreținut de Creator la nivelurile mineral, vegetal și animal, însă, la nivelul spiritual, ca să menținem acest echilibru între cele două calități de dăruire și de primire, prin intervenția noastră, cerem Creatorului să ne ajute, atât cât este nevoie.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 16/12/18

 

Armonia este un echilibru de contradicții

Întrebare: Ce este stabilitatea și armonia din punct de vedere al Cabalei?

Răspuns: Armonia este un echilibru între forțele de primire și de dăruire, care se echilibrează reciproc, una pe alta, se accentuează, se extind, cresc și, în același timp, conduc la stabilitate.

Întrebare: Atunci, de ce a fost necesar să se creeze o contradicție? Nu era posibil să se creeze imediat armonie și stabilitate?

Răspuns: Nu. Atunci nu am fi putut să le simțim. Am fi fost ca insectele care există într-o armonie relativă. Vedem că existența, în special în lumea noastră, constă tocmai în lupta dintre cele două principii. De aceea, nu este aici nicio armonie, ci numai alternări, o luptă fluctuantă care conduce la o stare de și mai mare lipsă de echilibru între cele două forțe opuse.

Numai Înțelepciunea Cabala explică cum este posibil să ajungem la un astfel de balans, în care amândouă forțele se vor complementa reciproc, una pe cealaltă.

În lumea corporală aceste forțe se exclud reciproc, una pe cealaltă, încercând să se distrugă și să se anuleze una pe alta. „Cabala” înseamnă în ebraică „primire”, „Înțelepciunea Primirii” și explică cum să construiești corect o combinație reciprocă a celor două contradicții, astfel încât existența spirituală să fie posibilă între ele.

Viața pământească este fondată pe principii simple: pe un echilibru relativ între entități minerale, vegetale și animale, care există un anume timp și apoi mor. Adică, echilibrul corporal nu rezistă la testul timpului.

Spiritual, din contră, se dezvoltă constant până când se obține echilibrul absolut în toate manifestările, echilibru numit Gmar Ticun (sfârșitul corectării).

Întrebare: Asta înseamnă că acest concept de fericire poate exista numai dacă există contradicții?

Răspuns: Fericirea este posibilă numai când există o luptă și este simțită exact în acele momente în care această luptă ajunge la echilibru. Nu poate fi nicio satisfacție, nicio fericire sau plăcere, dacă nu simți în prealabil lipsa. De aceea, trebuie să fie o luptă pentru a simți rezultatul ei pozitiv. Aceasta este calea în toate!

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 16/12/18