Viaţă şi moarte, partea 6

Ce rămâne dintr-o persoană, după moarte?

Întrebare:  De ce oamenii nu trăiesc un număr mai mare de ani sau la nesfârșit? De ce schimbăm corpurile?

Răspuns:  Dacă am trăi chiar și o mie de ani, am fi încă grăbiți să facem ceva pentru că viața ar fi finită. În schimb, dacă am trăi la nesfârșit, nu am simți că suntem supuși vreunei forțe, limitelor timpului.

Să presupunem că am exista ca un organism care doar trăiește, fără început și fără sfârșit. Nici nu ne putem imagina o astfel de stare, deoarece totul este măsurat: existența – absența, existența – absența; adică în fiecare secundă se naște ceva și ceva moare. Moartea este oportună, pentru că moartea ne împinge să înțelegem viața.

Întrebare:  Ce rămâne dintr-o persoană care a trăit un anumit număr de ani?

Răspuns:  Informația senzorială se află în inimă și în minte, în măsura în care o persoană a avansat în raport cu ceilalți, dar și în măsura în care cineva s-a apropiat față de ceilalți, pentru a-i apropia pe fiecare de Creator. Aceasta este ceea ce rămâne dintr-o persoană.

Doar acest lucru rămâne calitativ, deoarece conexiunea este Scopul creaţiei.

Scopul creației este de a conecta umanitatea într-un singur întreg. Nu într-o singură bucată de carne, ci într-o singură dorință, care constă din multe dorințe diferite, unde toate sunt direcționate astfel încât să ajute la conectarea între ele.

Întrebare:  Adică, toate sunt conectate într-o singură dorință de a dezvălui Creatorul?

Răspuns: Da

Întrebare:  Deci, dacă o persoană face acest lucru în timpul vieții sale, atunci eforturile, experiențele și sentimentele sale rămân și continuă?

Răspuns:  Toate acestea rămân.

Întrebare:  Chiar dacă unul deja face asta, dar nu și-a atins obiectivul, de ce persoana respectivă trebuie să moară și să se nască din nou într-un alt corp?

Răspuns:  Nu depinde de persoană, ci mai degrabă de starea generală a umanității.

Din KabTV „Fundamentele Cabalei”  1/14/19

Libertatea de alegere, partea 6

„Soarta” din punctul de vedere al Înțelepciunii Cabala

Întrebare: Din punctul de vedere al Înțelepciunii Cabala, există ceva numit soartă. O putem schimba?

Răspuns: Soarta a fost inevitabilă de la început fiecăruia dintre noi, adică starea pe care trebuie să o obținem. Doar felul înaintării către acest obiectiv, spre starea noastră finală, depinde de noi, nimic altceva în afară de asta.

Cu toate acestea, voi ajunge cu siguranță la starea care îmi este destinată și, chiar acum, exist în ea. De fapt, sunt acolo, sunt aici, doar pentru împlinirea alegerii mele libere.

Întrebare: De obicei, spunem că soarta nu poate fi schimbată. Asta înseamnă scopul final: să devin asemenea Creatorului, să ajung la o corectare completă? Aceasta este soarta fiecărei persoane?

Răspuns: Aceasta este alegerea liberă, cea care exprimă o înțelegere a programului Creatorului, acordul cu el, devotamentul și efortul, atunci când dorești să justifici acest program, când ești de acord cu acesta, deși înaintarea către acest obiectiv este de obicei împotriva egoismului tău.

Din KabTv „Fundamentele Cabalei” 4/02/19

“Cum pot părinţii să prevină îndepărtarea lor, de către copii” (KabNet)

KabNet a publicat noul meu articol:“Cum pot părinţii să prevină îndepărtarea lor, de către copii

Când mama mea în vârstă și-a trăit singură ultimii în ani în Canada, am făcut tot ce am putut să-i găsesc cel mai bun loc în care să trăiască.

Fiul meu, care locuiește și el în Canada, mi-a trimis poze și videoclipuri cu ea, întrucât știa bine preocuparea mea pentru ea, și-mi actualiza permanent felul în care trăia și se simțea ea. Aceasta a continuat până în ziua în care, din păcate, m-a informat despre trecerea ei dincolo.

Astăzi, există un fenomen în care copiii adulți își îndepărtează părinții. Uneori asta se datorează abuzului fizic sau emoțional pe care l-au suferit în copilărie, dar este adesea legat pur și simplu de bani. Copiii mai mari simt că părinții lor nu reușesc să le ofere banii pe care și-i doreau sau îi așteptau și astfel copiii îi îndepărtează pe părinți din viața lor, reducându-le de asemenea accesul și la nepoții lor, uneori până la astfel de extreme, în care chiar le spun copiilor că bunicii lor sunt morți.

“Este de datoria noastră faţă de copiii noştri să menţinem o relaţie paralelă, să fim atât prietenii, cât și profesorii lor.”

De-a lungul anilor, am observat îndeaproape felul în care soția mea își crește copiii. Ea le-a dat de înțeles că pot primi tot ce au nevoie de la noi. Fiecare bănuţ pe care l-am câștigat a fost pentru ei și așa se întâmplă și astăzi când sunt mari, cu familiile lor. De asemenea, ne-am organizat economiile și activele care le vor fi predate atunci când părăsim lumea. Ei sunt conștienți de investiția noastră în ei și de cât de mult ne sacrificăm pentru ei și o discută deschis între ei.

În același timp, nu au fost niciodată răsfățați. Le-a fost întotdeauna clar că trebuie să plătească pentru tot ceea ce au primit, într-un fel sau altul. De exemplu, am plătit financiar pentru studiile lor universitare și au trebuit să „plătească” pentru aceste studii, cu investiția și concentrarea lor deplină.

Este foarte probabil ca acesta să fie rezultatul culturii în care am fost crescuți. Cu toate acestea, este o abordare sănătoasă și corectă. Amândouă fiicele mele și-au încheiat serviciul național militar și fiecare a servit cei doi ani întregi. Ideea mea este că copiii mei au primit întotdeauna sprijinul meu complet, dar și o mână deliberată, care cere disponibilitate, responsabilitate și efort.

Este de datoria noastră, pentru copiii noștri, să menținem o relație paralelă, să fim atât prietenii, cât și profesorii lor. Cu o astfel de abordare, prevenim o atitudine care se formează față de noi, ca fiind ceva de folosit și de aruncat, adică să își perceapă părinții ca un simplu bancomat și o bucătărie.

De aceea, este benefic pentru părinți să petreacă timp cu copiii lor: să vorbească cu ei, să îi asculte și să facă împreună lucrurile care le plac, adică să devină prieteni, într-o anumită măsură. De asemenea, copiii trebuie să aibă într-o anumită măsură, teama de a pierde atitudinea pozitivă a părinților lor față de ei și să nu manifeste dispreț și lene.

O astfel de relație împiedică orice dorință a copiilor de a-și îndepărta părinții, din viața lor. De ce ar vrea cineva să abandoneze pe cineva care oferă o senzație de încredere, securitate, siguranță, împuternicire și căldură în viața lor, în special în vremurile tulburi de astăzi?

Părinții noștri pot fi cei mai apropiați oameni din viața noastră. Chiar și astăzi, o văd pe soția mea comportându-se în mod similar, cu nepoții noștri. Se înțeleg foarte bine, discută deschis și sincer totul, împreună.

Educația nu se realizează prin cuvinte, ci prin senzație. Când copiii sunt impresionați de o relație autentică, de la persoană la persoană, aceasta este înregistrată în inimile lor și o emulează în mod natural în relațiile cu ceilalți.

Exemplele pe care le primim acasă, pe măsură ce creștem, ne afectează mai târziu fiecare relație din viață. Principiul general este următorul:

  • modul în care relaționezi cu părinții tăi este modul în care copiii tăi se vor raporta la tine,
  • modul în care relaționezi cu frații tăi este modul în care copiii tăi se vor raporta între ei și
  • modul în care te raportezi la copiii tăi este modul în care se vor raporta la copiii lor.

Obținerea Creatorului în centrul grupului

Întrebare: Pe calea noastră ar trebui să trecem prin momente de ură. Dacă ura nu este revelată, acesta este un semn că nu avansăm?

Răspuns: Nu ar trebui să așteptăm după niciun sentiment negativ. Dacă nu le avem, asta este. Trebuie doar să ne îndreptăm spre centrul grupului și cu persistență să căutăm Creatorul în el.

Munca noastră este foarte simplă. Așa cum scrie Baal HaSulam în articolul “Arvut” (Garanția reciprocă), Creatorul aduce o persoană la grup, îi pune mana pe calea corectă și spune “Ia-o”.

Acuma, în grup, noi trebuie doar să mărim influența mediului asupra noastră până când vom atinge Creatorul în centrul grupului. Asta este tot! Nu este nimic altceva!

Vom vedea că toată lumea din jurul nostru este imaginară. Ea toată este lumea iluzorie (Olam ha Medume). În interiorul grupului de zece este doar zecele și Creatorul. Vreau ca voi să ieșiți din congres cu acest gând, cu acest adevăr.

Din Congresul Mondial de Cabala din Moldova 9/8/19, “Adunând toate stările înspre Creator”, lecția 7

Libertatea de alegere, partea 5

Alege cel mai bun mediu

Baal HaSulam „Libertatea”: Prin urmare, cel care se străduiește să aleagă continuu un mediu mai bun este demn de laudă și răsplată. Însă și aici asta nu se datorează gândurilor și faptelor sale bune care vin la el fără ca el să aleagă asta, ci datorită efortului său de a dobândi un mediu bun, asta este ceea ce îi aduce aceste gânduri și fapte bune.

O persoană care alege cel mai bun mediu obține de fiecare dată o recompensă: starea sa următoare, mai bună, mai avansată.

Întrebare: Apariția gândurilor bune sau rele în mine nu sunt de la mine?

Răspuns: Nu, dar ceea ce faci cu ele, este de la tine.

Poți să te „programezi” singur pentru viitor. Într-adevăr, pentru a dezvolta în tine o dorință liberă și mai mare, setările tale vor fi doborâte de fiecare dată, oferindu-ți posibilitatea de a te orienta către obiectiv cu o precizie mai fină. Ca o corabie dinspre mare, care intră pe albia unui râu plină de crengi, ea este călăuzită constant. La fel trebuie să te deplasezi și tu!

Întrebare: Deci, a fi o persoană bună sau rea, a face bine sau rău, nu depinde de persoană?

Răspuns: Nu. Doar alegându-ți mediul, ca urmare a acestui fapt, faci fapte bune sau rele.

Mai mult, dacă încerci mereu să faci o faptă bună împotriva stării tale anterioare și în raport cu starea ta viitoare, atunci următoarea stare va fi mai bună. Și nu dispera dacă ți se arată următoarea stare: „Ah, vezi?! Nu ești tu acela!”. Este așa, numai pentru a te împinge tot mai mult înainte!

Din KabTv „Fundamentele Cabalei” 4/02/19

Aruncă o privire asupra lumii cu ochii altruiști

Remarcă: Există două tipuri de percepție asupra lumii. Primul este prin sentimentele personale și prin creierul omului, care percepe lumea noastră prin cele cinci organe de simț ale sale. Al doilea este prin mediu, atunci când individul privește lumea prin oamenii din jurul său.

Scopul tuturor din această lume este să cunoască Creatorul. În conformitate cu Cabala, omul nu poate să exploreze Creatorul prin cele cinci simțuri obișnuite, ci doar prin societate, adică societatea ca direcția prin care mă uit la Creator. Nu pot să Îl văd în mod direct, dar dacă învăț să mă uit prin societate, atunci eu pot în mod clar să determin cine este Creatorul.

Comentariul meu: Adevărul este că noi trebuie să ne defocalizăm văzul sau, mai degrabă, senzațiile noastre. Acum le avem încarcerate pentru împlinirea noastră egoistă și, prin urmare nu simțim Creatorul.

Astfel, noi trebuie să ne uităm la lume cu ochii altruiști, adică din calitatea dăruirii. Să spunem că întreaga lume este copilașul nostru pe care îl iubim la nebunie. Atunci cum ne-am uita la lume cu iubire?

Cu toate acestea, lucrul acesta este insuficient, deoarece noi tot ne uităm la ea din punct de vedere egoist. Trebuie să ne uităm la ea cu iubire altruistă, asta fiind ca și cum am fi absolut independenți de noi, înșine. Acum imaginați-vă în locul copilului vostru, care este întreaga lume pentru voi, un străin sau chiar și mai bine o persoana pe care o urâți cel mai mult. Trebuie să vă defocalizați, să vă desprindeți de punctul vostru de vedere egoist asupra lumii, printr-o prismă care vă întoarce pe dos în mod complet și apoi prin ea veți vedea Creatorul.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 2/4/19

A simți mai mult întuneric este, de fapt, să simțim mai multă lumină

Dacă simțim că întunericul se îngroașă, pare că a venit mai multă lumină și, de aceea, vedem întunericul.1

Din pregătirea pentru lecție a lecției zilnice de Cabala 1/2/20, Scrierile lui Baal HaSulam „Libertatea”

1 Minutul 5:26

Cauza şi soluţia pentru sărăcia Israelului, conform Cabala (Times of Israel)

The Times of Israel a publicat noul meu articol “Cauza şi soluţia pentru sărăcia Israelului, conform Cabala

Aproape o treime dintre copiii Israelului și aproape o cincime din israelienii în vârstă trăiesc în sărăcie, potrivit unui recent raport al sărăciei, realizat de Institutul Naţional de Asigurări din Israel. Atunci când cetățenii țării nu fac niciun efort în a se strădui către o simțire caldă, asemănătoare familiei, ei lasă să se dezvolte o atmosferă de tensiune înaltă, care îi șochează pe cetățeni, de la o zi la următoarea. Astfel de relații dau naștere unei țări cu bogăție mare și sărăcie acumulată..

Cauza sărăciei: nu ne simţim reciproc, ca membri ai unei singure familii

Statul „țară bogată, cetățeni săraci” al Israelului este mai mult decât o situație economică și, astfel, nu poate fi rezolvat doar la nivel economic. Are nevoie de implementarea de programe care îmbogățesc conexiunile, prin intermediul sistemelor sale de educație și mass-media, care să explice în mod regulat modul în care toți cetățenii israelieni sunt membri ai unei singure familii și care are ca scop să transmită simţirea asemănătoare unei familii, între fiecare.

Poate suna ca o idee socialistă, dar nu este. Am văzut astfel de exemple în istorie și toate au eșuat. Motivul a fost pentru că nu au luat în considerare legile naturii.

Legile naturii sunt legi integrante, de interconectare și interdependență. Ele ne îndrumă către o conexiune din ce în ce mai mare, iar în timpurile noastre, conexiunile pe care trebuie să le formăm sunt la nivelul atitudinilor noastre unul față de celălalt: să dezvoltăm un sentiment față de străini ca și cum ar fi membri ai propriei noastre familii. Echilibrând astfel atitudinile noastre, unul cu celălalt, ne garantăm un viitor armonios.

2 pași pentru a rezolva sărăcia: sa nu fim de acord cu Diviziunea și sa promovăm Conexiunea

Primul pas către o schimbare de atitudine a unuia față de celălalt este să nu fim de acord cu separarea noastră actuală. Diviziunea socială este principala cauză a sărăciei, iar dezacordul nostru cu această situație face loc unei noi dorințe să apară – dorința de a ne schimba relațiile, astfel încât să ne simțim conectați, ca membri ai unei singure familii.

Activând și încurajând dorința pentru conexiunea de tip familial pentru a se răspândi în societate, prin mijloace educaționale și promoţionale, vom începe apoi să vedem ștergerea îndepărtării noastre emoționale și, de asemenea, a simptomelor sale de sărăcie.

Explicația Cabalistică pentru existenţa unui decalaj în creștere, între bogați și săraci
Conform Înțelepciunii Cabala, starea de dezechilibru între bogați și săraci are loc datorită unui dezechilibru între Ohr Hochma (lumina înțelepciunii) și Ohr Hassadim (lumina milosteniei), adică atunci când există mult Ohr Hochma și numai un pic de Ohr Hassadim.

Ce sunt aceste două lumini, în raport cu situația actuală? Ohr Hochma semnifică abundența și bogăția spirituală, în timp ce Ohr Hassadim exprimă dorința de a dărui acea abundență și bogăție. Ohr Hassadim este o condiţie care împiedică dorința de a primi tot mai mult, în beneficiul personal, pentru a dezechilibra sistemele noastre. Cu alte cuvinte, Ohr Hassadim poate fi gândit ca un dispozitiv de reglare care încălzește inima și care altfel, fără o astfel de condiţionare, devine mereu mai rece în învelişul egoismului. Prin urmare, atunci când aplicăm Ohr Hassadim asupra dorinței noastre instinctive de a devora totul, pentru propriul beneficiu, construim un simţ nou, un instrument care ne oferă capacitatea de a primi Ohr Hochma într-o manieră echilibrată. În acest fel, putem avea o țară în care toți cetățenii săi să experimenteze abundența și bogăția spirituală. Fără o astfel de reglementare, ne îndreptăm continuu într-o direcție egoistă și suntem martorii situației „țară bogată, cetățeni săraci”, în care ne aflăm astăzi.

Mai mult decât atât, fără reglementarea Ohr Hassadim, care urmărește să ofere abundență altora în societate, atunci nu numai cetățenii săraci se simt în lipsă, ci și cei bogați simt o lipsă constantă. Mai multă bogăție nu este niciodată percepută ca fiind suficientă și astfel ei caută continuu cum să se împlinească din ce în ce mai mult. Aşa se simte presiunea Ohr Hochma. Atunci când ne propunem să primim doar pentru propriul beneficiu, atunci plăcerile pe care le primim ne aduc un spațiu gol în interiorul nostru, ca o gaură neagră care stinge orice plăcere pe care o absorbim, îndreptată către sine.

Prin urmare, dacă avem sau nu, puțin sau mult, depinde de atitudinile noastre unul față de celălalt.

Abundența împlineşte pe toată lumea, când societatea devine ca o singură familie

Noi putem stabili relațiile dintre noi pentru a crea o abundență care să umple spațiul dintre noi. Când ne deschidem către ceilalți, devenim conductori ai acestei abundenţe, ca nodurile dintr-o reţea care transmite semnale unul altuia, pentru ca apoi viața noastră devine bogată și diversă.

Prin urmare, cu cât ideea nevoii noastre de a ne conecta ca o singură familie, deasupra diviziunii noastre înnăscute, se răspândește în societate, atât bogată, cât și săracă, atunci cu atât mai mult vom constata că există destul pentru toată lumea.

Libertatea de alegere, partea 5

Alege mediul cel mai bun

Baal HaSulam, „Libertatea”: Prin urmare, cel care se străduiește să aleagă continuu un mediu mai bun este demn de laudă și răsplată. Dar și aici, nu se datorează gândurilor și faptelor sale bune, care vin la el fără alegerea lui, ci datorită efortului său de a dobândi un mediu bun, care îi aduce aceste gânduri și fapte bune.

O persoană, care alege de fiecare dată cel mai bun mediu, obține o recompensă prin starea sa următoare, mai bună și mai avansată.

Întrebare:  Apariția gândurilor bune sau rele în mine nu este tot de la mine?

Răspuns:  Nu, dar ceea ce faci cu ele, vine de la tine.

Te poți ,“într-un fel”, „programa” singur pentru viitor. Subliniez „un fel”. Într-adevăr, pentru a dezvolta o voință liberă și mai mare în tine, setările tale vor fi doborâte de fiecare dată, oferindu-ți posibilitatea de a te orienta către un obiectiv cu o precizie mai fină. Ca o corabie de pe mare, care intră pe albia unui râu plină de ramuri şi este îndrumată în mod constant; la fel trebuie să vă deplasaţi si voi.

Întrebare:  Deci, a fi o persoană bună sau rea, a face bine sau rău, nu depinde de persoană?

Răspuns:  Nu. Doar alegându-ți mediul, ca urmare a acestui fapt, faci fapte bune sau rele.

Mai mult, ar trebui să încerci întotdeauna să faci o faptă bună, împotriva stării tale anterioare care este una proastă, în raport cu starea ta viitoare, atunci următoarea stare va fi mai bună. Și nu disperați dacă vi se arată următoarea stare: „Ah, vezi ?! Și tu nu ești acela”, fiindcă aceasta este doar pentru a te împinge mai mult înainte.
Din KabTV „Fundamentele Cabalei,” 2/4/19

Scopul grupului de Cabala, partea 1

Fiecare are calea lui spre Creator

Întrebare: De-a lungul istoriei, unii cabaliști au atins obținerea spirituală fără profesori. Au fost aceia care au atins Creatorul fără surse și chiar unii care au făcut-o fără grup. Cum poate cineva să atingă obiectivul fără acești factori?

Răspuns: Depinde de obiectiv, de stare și de punctul în timp.

Remarcă: Scopul celor care studiază Cabala este dezvăluirea Creatorului.

Comentariul meu: Chiar și asta poate fi cu totul altceva. La fel ca în lumea noastră, cineva poate fi educat pe diferite niveluri, sub diferite aspecte, în profunzime sau în cantitate, etc.

Cert este că toate sufletele sunt diferite, însemnând diferite părți ale sufletului comun. Astfel, de-a lungul a 20 de generații de la Adam până la Avraam, au existat astfel de suflete care nu au avut nevoie de Cabala, pentru că aveau o înclinație interioară naturală spre obținere.

Întrebare: La fel ca astăzi, există oameni care sunt în mod natural înzestrați cu capacitatea de a vindeca oameni.

Răspuns: Exact. Ei nu știu de unde o obțin. Există oameni care, dimpotrivă, obțin calea prin cunoștințe și înțelegere, prin intermediul profesorilor, prin grupuri mici de oameni. Fiecare are propria sa cale către Creator și nu se poate spune nimic despre asta.

KabTv „Fundamentele Cabalei”6/03/19