Va aduce Israelul pace vecinilor săi?

204Întrebare: Ce fel de stat este de dorit să ajungă Israelul în relațiile cu vecinii?

Răspuns: Vecinii trebuie să înțeleagă că pot coexista cu noi doar în prietenie și iubire. Folosesc cuvinte atât de înalte, deși nu se lipesc de vecinii noștri, dar totuși asta este ceea ce trebuie să realizăm.

Întrebare: Ar trebui să existe teamă printre ei că, dacă trec brusc granițele, vor fi pedepsiți?

Răspuns: Da, ar trebui să existe. Dar cred că în cele din urmă, ar trebui să ajungem într-o stare în care războiul este complet imposibil. Ar fi bine să vedem asta în perspectivă.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 12/2/24

Când va fi necesar, Creatorul ne va da totul

963.4Un dialog între Lăcomie și Generozitate:

– Lăcomie, o Lacomie, dă-mi o oală mai mare.

– Nu, nu am destul pentru mine.

– Atunci dă-mi o oală mai mică.

– Nu-ți dau nici una mai mică.

– Atunci dă-mi-o pe cea mai mică.

— Nu-ți voi da absolut nimic.

– Fii atentă! Atunci iată o plăcintă pentru tine.

– Bine. Dar de ce doar una? La urma urmei, ești Generozitate.

– Ei bine, am vrut să-ți dau mai multe, dar nu mi-ai dat oale.

Întrebare: Putem spune că există o mulțime de „plăcinte” pentru noi, ele sunt acolo, dar noi oamenii nu le oferim „vase”?

Răspuns: Da.

Întrebare: Ce înțelegeți prin „oale” și „plăcinte”?

Răspuns: „Oala” este un vas (Kli) în care cineva poate primi ceva de la Creator. Și „plăcintele” sunt ceea ce El dăruie. Dar în esență, nu avem nevoie de ele. Ar trebui să ne mulțumim cu ceea ce primim.

Întrebare: Chiar și aici, credeți că o „plăcintă” este suficientă pentru noi?

Răspuns: Da.

Întrebare: Nu trebuie să oferim o mulțime de „vase”?

Răspuns: Nimic! O „plăcintă” poate fi în fața ta, te vei uita la ea și vei fi mulțumit.

Întrebare: De ce este asta? De ce nu o mănânc?

Răspuns: Nu este nevoie. Trebuie doar să știi că vine de la Creator.

Întrebare: Și să știu că va fi mereu cu mine?

Răspuns: Acesta este deja egoism; aceasta este o lipsă de credință. Dar în general, da.

Întrebare: Deci adevărata credință este mai presus de motivul că „plăcinta” este aici acum și nu va dispărea, va fi aici și azi și mâine? O pot lăsa neatinsă, o pot atinge, va fi acolo tot timpul?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deci am întotdeauna, de exemplu câteva monede în buzunar pentru a cumpăra o plăcintă?

Răspuns: Nici măcar nu am nevoie de acele două monede. Este inutil. Nu am nevoie nici de plăcinte, nici de altceva. Dimpotrivă, atunci când simți că nu ai nimic, atunci ai o conexiune mai puternică cu Creatorul. Și asta este.

Comentariu: Dar sentimentul că nu am nimic mă deranjează.

Răspunsul meu: Nu, nu. Dimpotrivă, îți poți construi dorința absolută, credința în Creator și credința că atunci când va fi nevoie, El îţi va da.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 15/01/24

Întrebări despre munca spirituală—89

281.02Întrebare: Se spune că îndreptarea spirituală are loc la miezul nopții. De ce exact la miezul nopții?

Răspuns: Pentru că este timpul revelării Șchina.

Întrebare: Cu cât te imaginezi mai mult pe tine și pe prietenii tăi lângă Creator, cu atât mai multe gânduri rele apar, de parcă nu mai suntem demni să fim lângă Creator. Ce indică asta?

Răspuns: Înseamnă că trebuie să continuaţi. Creatorul ne-a făcut atât de urâți; prin urmare El are grijă ca noi să ne schimbăm și să ne înălțăm.

Întrebare: Ce înseamnă a te stabili în credință prin cantitate și calitate?

Răspuns: Cantitatea este determinată de câte ori încercaţi să vă apropiaţi de Creator în timpul zilei. Iar calitatea este determinată de ceea ce cereți de la El, de modul în care doriți să vă alăturați Lui. Apoi, veți avea conexiunea corespunzătoare cu Creatorul.

Întrebare: Unde este limita dintre ura pentru rău și autoflagelarea, pentru a nu se transforma într-un nebun care stă și își mănâncă propria carne? Ce ne poate proteja de a cădea în această stare?

Răspuns: Dacă mă întorc către prietenii mei, cu siguranță mă vor auzi.

Din Lecția zilnică de Cabala 14.1.24, Scrierile lui Rabaș „Programul zilnic”

Omului trebuie să îi fie interzisă suferința

538Întrebare: Lângă drum era trunchiul unui copac uscat. Noaptea, un hoț a trecut și s-a speriat; a crezut că este un polițist. Un tânăr îndrăgostit a trecut, iar inima lui a tresărit cu bucurie; a confundat copacul cu iubitul lui. Un copil speriat, influențat de povești înfricoșătoare, a văzut copacul și a izbucnit în lacrimi. Dar în toate cazurile, copacul era doar un copac. „Vedem lumea așa cum suntem.”

Îmi puteți spune, vă rog, ce spune despre noi dacă astăzi vedem lumea în războaie, suferințe, necazuri și așa mai departe?

Raspuns: Suntem o reflectare a lumii. În esență, dacă percepem lumea ca fiind plină de suferinţă, înseamnă că noi înșine suntem fundamental așa. Și în adâncul sufletului nu ne dorim de fapt să vedem lumea altfel. De fapt, vrem să rămână așa. Nu ne putem ridica deasupra a ceea ce simțim. Aceasta este problema.

Întrebare: Deci vrem această suferință?

Raspuns: Da, ne-am obișnuit; noi existăm în ea. Și asta este problema.

Comentariu: Dar asta este în esență anti-viață.

Răspunsul meu: Acolo suntem.

Întrebare: Deci nu trăim cu adevărat?

Raspuns: Nu trăim.

Comentariu: Este o întoarcere completă: că vrem suferință.

Răspunsul meu: Întreaga noastră istorie, istoria întregii omeniri, este doar un flux continuu de suferință.

Comentariu: Dar credem că am fost pregătiți pentru asta. Și chiar și în Tora se spune: „Du-te și suferi”.

În esență, se spune că vei suferi. Deci nu suntem responsabili, nu o purtăm cu noi, am fost puși în această poziție. Și spuneţi că există în noi.

Răspunsul meu: Cred că este vina noastră. Nu dorim să ne ridicăm peste acest grad. Nu vrem!

Întrebare: Deci întreaga sarcină este să vrei?

Raspuns: Să vrei să răstorni toate acestea, să te eliberezi de această încrengătură de suferințe.

Întrebare: Ce trebuie să facă o persoană pentru asta?

Raspuns: O persoană trebuie să înceteze să-i mai urască pe ceilalți, să se apropie de ceilalți. Și atunci totul se va schimba.

Întrebare: Are nevoie să înțeleagă că vrea să sufere, vrea suferință?

Raspuns: Da, cred că trebuie doar să ne interzicem să suferim pentru că prin suferință provoci suferință în lume. Trezește-te și cântă!

Întrebare: Deci, dacă te doare, trezește-te și cântă. Ca melodia aceea: „Trezește-te și cântă, încearcă în viață măcar o dată…”?

Raspuns: Da.

Întrebare: Acum, iată o întrebare. Mai târziu, toți – copilul, iubitul, hoțul – au aflat până la urmă că de ceea ce le era frică este doar un copac,. Ce trebuie să aflăm? Ce este în fața noastră?

Raspuns: Creatorul! Nimic altceva! Și El creează în mod constant aceste scene, viziuni, ca nouă să ne fie frică și să ajungem treptat la înțelegerea acestor miraje.

Întrebare: Deci, dorința mea de suferință ar trebui să se transforme în ceea ce am în fața mea…?

Raspuns: Mirage.

Întrebare: Și nu am dreptul să sufăr, spuneţi?

Raspuns: Nu! De îndată ce începi să suferi, acest miraj se transformă în acțiuni, scene materialiste.

Comentariu: Războaie și așa mai departe.

Răspunsul meu: Da, dar dacă nu permiteți suferința, chiar dacă pare că există, atunci totul este corectat.

Întrebare: Și apoi încep încet să-L văd pe Creator?

Raspuns: Da.

Întrebare: Când spuneţi „Creator”, ce vreţi să spuneţi? Ce este în fața mea, în fața noastră?

Raspuns: Forța care guvernează lumea, pe noi, și care vrea să ne conducă la realizarea stării corecte a naturii și a noastră.

Întrebare: Care este starea aceea?

Raspuns: Bucuria!

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 1/1/24

Cum a transformat Platon Cabala în filozofie

272Întrebare: În anul 414 î.Hr., profetul Ieremia, unul dintre cei mai mari patru profeți și cabaliști, a trăit în nordul Egiptului în timpul Primului Templu. În această perioadă, un tânăr filozof grec pe nume Aristokl, numit mai târziu Platon, a studiat cu el.

Platon își amintește: „Am fost cu Ieremia în Egipt și la început îmi bateam joc de el și de cuvintele lui, și în cele din urmă, odată ce m-am obișnuit să vorbesc cu el și să-i urmăresc cu atenție acțiunile, am văzut că cuvintele lui erau cuvinte ale Dumnezeului Celui Viu. Apoi, am spus în inima mea și am stabilit că el este un înțelept și un profet.”

Întrebarea este: înseamnă aceasta că înțelepciunea profetului și a cabalistului era deschisă la acea vreme altor națiuni?

Răspuns: Da, pentru că erau și ei la un nivel spiritual adecvat. Înseamnă că Platon a înțeles practic cu cine avea de-a face; prin urmare, această înțelepciune îi putea fi dezvăluită.

Întrebare: De ce înțelepciunea a fost mai târziu ascunsă? De ce Cabala a fost închisă lumii?

Răspuns: Există perioade în dezvoltarea umanității. Inițial, a fost simplu și au existat legături mai strânse între națiuni, fără diferențe semnificative. Dar apoi, înstrăinarea între ele a apărut din ce în ce mai mult. Fiecare a mers pe drumul său, și în cele din urmă a existat o astfel de separare care continuă să se dezvolte până în zilele noastre.

Întrebare: De unde a venit această interdicție? Cine a interzis răspândirea Cabala către națiunile lumii?

Răspuns: A fost o consecință a distrugerii Templului, adică o cădere de la nivelul Templului.

Întrebare: Cabaliștii înșiși au interzis toate acestea?

Răspuns: Da, desigur.

Întrebare: Putem spune că lumea nu era pregătită să primească această cunoaștere?

Răspuns: Da, desigur, dacă ar fi primit-o în acel moment, nu ar fi putut-o folosi corect.

Întrebare: Cum s-a transformat mai târziu înțelepciunea pe care Platon a primit-o de la Ieremia în filozofia greacă cu multitudinea ei de zei?

Răspuns: Ei au luat din ea ceea ce au putut, ceea ce au putut înțelege și au absorbit-o cumva în ei înșiși, în societatea lor, în sistemul lor și asta a fost tot. Și apoi…

Comentariu: Dar Platon a trăit după asta. El a simțit chiar că sunt precum cuvintele Dumnezeului Celui Viu.

Răspunsul meu: Nu contează.

Întrebare: Unde dispare după aceea și se transformă în filozofie?

Răspuns: S-a dizolvat. Nu imediat, ci treptat.

Întrebare: Dar faptul că era Platon, și toată lumea vorbește despre el și știe despre el, mai are Ieremia vreun merit în asta, profesorul său cabalist?

Răspuns: Desigur! Tot ceea ce Platon a vorbit mai târziu, a primit parțial de la Ieremia.

Comentariu: Deci, putem spune că această înaltă filozofie greacă despre care vorbește toată lumea este o consecință…

Răspunsul meu: … a întâlnirii cu cabaliştii.

Comentariu: Sunteți adesea acuzat că răspândiți Cabala în lume, la toată lumea. Deci, această interdicție se aplică și astăzi multor oameni.

Răspunsul meu: Lăsați-i pe cei mulți să rămână tăcuți.

Întrebare: Puteți spune ce s-a întâmplat? Ce fel de revoluție este aceasta?

Răspuns: Cabala a fost întotdeauna răspândită în valuri. Au fost momente în care putea fi predată, vorbită și scrisă. Și au fost momente când era minimizată și ascunsă din ce în ce mai mult.

Întrebare: Ce s-a întâmplat cu timpul care a început brusc să ceară Cabala? Ce fel de timp este acesta?

Răspuns: Pentru că trăim într-o lume egoistă, iar egoismul din noi se dezvoltă constant. Prin urmare, cabaliştii, văzând că nu au altă metodă, mijloace sau arme împotriva egoismului care se dezvoltă atât de mult în societate, au decis să scoată Cabala din locurile ei ascunse şi să o arate lumii întregi.

Întrebare: Profesorul dvs. știa că veţi urma această cale de diseminare?

Răspuns: Desigur, el știa. Ce a scris? Și ce a scris tatăl său, Baal HaSulam?

Comentariu: Tatăl său a scris chiar mai multe.

Răspunsul meu: Da, deci a fost firesc ca cei care se consideră adepți ai lui Baal HaSulam și Rabaș, și nu numai ei, ci și Rambam, Ramchal și Baal Șem Tov să facă cunoscută Cabala.

Întrebare: Înseamnă că timpul cere Cabala?

Răspuns: Da.

Întrebare: Ce probleme poate rezolva Cabala astăzi?

Răspuns: Poate întări oamenii în încercarea lor de a afla cine suntem, care este scopul nostru și ce putem face pentru a aduce lumea la pace.

Acest lucru este necesar pentru fiecare persoană. Care este întelesul vieţii? Cabala răspunde la toate întrebările. Cred că numai revelarea ei poate oferi oamenilor cheia lumii superioare.

Întrebare: Există multe practici diferite, totuși subliniați întotdeauna Cabala. Dvs. spuneţi: „Aceasta este specială, aceasta este o înţelepciune”. Întotdeauna o separaţi cumva de toate aceste practici și religii. De ce?

Răspuns: Pentru că în principiu, nu există practici în Cabala, ci doar dorința inimii unei persoane pentru o conexiune cu Creatorul.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 1/1/24

Nu sunt în favoarea suferinței

95Nu contează cât de strâmtă este poarta,

Cât de încărcat de pedepse sulul,

Sunt stăpânul sorții mele

Sunt căpitanul sufletului meu.

(William Ernst Henley, Invictus)

Întrebare: Viața și destinul acestui poet au fost foarte grele! La 12 ani a făcut tuberculoză osoasă, iar piciorul a trebuit să-i fie amputat, iar mai târziu au fost nevoiți să-l amputeze pe celălalt. A fost mereu bolnav. Dar în același timp, a fost întotdeauna un luptător. Se spune că Robert Louis Stevenson l-a făcut pe piratul Long John Silver din Insula comorilor după imaginea lui. Așa era el.

De ce există în noi această dorință de a lupta cu soarta, de a lupta cu Creatorul, și ne conduce prin viață?

Răspuns: Da, există suflete atât de speciale, oameni atât de speciali. Ce poti face? Trebuie să încercăm să luptăm. Și vedem din exemple istorice că asta încă dă unele rezultate. Dar depinde de persoană și de modul în care se dezvoltă.

Întrebare: Este personajul, cel cu care se naște? Este deja încorporat în el?

Răspuns: Da.

Întrebare: De ce admirăm atât de mult o astfel de luptă?

Răspuns: Nu aș spune că o admir, dar sunt impresionat că există oameni născuți cu astfel de funcții setate și astfel de calități prestabilite.

Întrebare: Vorbim despre o luptă cu soarta și cu Dumnezeu?

Răspuns: Da, cu soarta.

Întrebare: Dar el nu este de acord cu soarta lui, se luptă cu ea. Brumel și Vlasov erau așa. După boli cumplite, s-au întors pe picioare. Pe cont propriu. Aceasta se numește „Tu te construiești pe tine însuți”. Este admirabil?

Răspuns: Da.

Întrebare: Când Creatorul testează hotărârea cuiva, ce vrea El de la noi? Pentru ce face asta?

Răspuns: Toate acestea se adaugă la pușculița sufletului comun al întregii omeniri, iar astfel de oameni contribuie mult la umanitate prin soarta lor.

Întrebare: Ce fac ei să înțeleagă omenirea?

Răspuns: Ei aduc omenirea mai aproape de Creator.

Întrebare: În ciuda faptului că sunt ca…

Răspuns: Nu contează ce simt ei despre asta. Nu spun că sunt un fel de sfinți. Ei pur și simplu ridică nivelul omului mai sus spre Creator.

Dar nu sunt în favoarea suferinței. Există multe exemple similare în care oamenii aleg suferința și cred că în acest fel se ridică. Nu este adevarat.

Întrebare: Atunci întrebarea firească în acest caz și în alte cazuri este cum să nu suferi?

Răspuns: Dacă înțelegi clar, și ai astfel de condiții când suferința ta îl ajută pe om să se corecteze, mergi înainte, atunci da. Dar dacă este doar în fanteziile tale…

Întrebare: Acum ați ridicat ștacheta. Aţi spus: „Dacă suferința mea ușurează viața, soarta sau sufletul cuiva”; nu aţi spus „al meu”, ci „al cuiva”.

Răspuns: Pentru alții, desigur.

Întrebare: Este grozav! Adică, dacă sunt un exemplu pentru cineva și fac asta de dragul unui astfel de exemplu, pentru a arăta un exemplu, ce poți încerca?

Adică, dacă sunt un exemplu pentru cineva, și fac asta de dragul unui astfel de exemplu, pentru a da un exemplu de ceea ce este posibil, încerc?

Răspuns: Da.

Întrebare: Acest lucru este măreţ! Continuați să vorbiți despre anulare în faţa sorţii, în faţa deciziei Creatorului. Când spuneţi asta, ce vrei să spuneţi?

Răspuns: Adică, sunt de acord în mod conștient cu ceea ce văd în fața mea.

Întrebare: Chiar și cu bolile tale și așa mai departe?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Adică vine de la Tine și este necesar pentru mine. Cam așa?

Răspuns: Da.

Întrebare: Ce se întâmplă cu durerea mea, cu suferința mea?

Răspuns: Când suntem de acord cu asta, se creează pacea în noi. O persoană este de acord cu soarta sa, cu Creatorul, este de acord să accepte tot ce îi vine în funcție de soarta lui.

Întrebare: Este ca un anestezic?

Răspuns: Da.

Întrebare: Asta numiți „anulare”?

Răspuns: Corect.

Întrebare: Și trebuie să ajungem la asta?

Răspuns: Eu cred că da.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 11/12/23

“Unul care acceptă pe Unul””

248.03Întrebare: Ce înseamnă să construiești o linie de mijloc de jos care să corespundă liniei de mijloc care vine de sus?

Răspuns: Linia de mijloc care vine de sus este cea care construiește Kelim-ul. Iar linia de mijloc care vine de jos este Kelim-ul nostru, pe care îl formăm din dorințele noastre corectate.

Adică lumina superioară pregătită de noi în linia de mijloc îndreptată de jos în sus va coborî în Kli de-a lungul căii liniei de mijloc de sus în jos. Se numește „Unul care acceptă pe Unul”.

Din Lecția zilnică de Cabala 29.02.24, Baal HaSulam – Șamati – Art.92 – Explicația discernământului Noroc

Direcţionați viața către sfințenie

947Întrebare: Care este modalitatea corectă de a-ți direcţiona toată viața către sfințenie?

Răspuns: Vă puteți transforma viața în sfințenie doar gândindu-vă constant să vă apropiați unul de celălalt pentru a vă reuni într-o singură dorință.

Trebuie să verifici constant ce înseamnă unitatea voastră. Este bună sau sunt necesare niște corectări și mai multă apropiere? Apoi, trebuie să ridicați aceste calități încă necorectate la corectare.

Întrebare: Când ne unim între noi, funcționează. Dar când intrăm în lumea exterioară, suntem sfâșiați. Cum putem păstra această parte interioară în noi?

Răspuns: Ar trebui să încercaţi. Ar trebui să-l cereţi Creatorului. Cel mai important lucru este să ne rugăm ca El să ne țină împreună. La urma urmei, este lucrarea Lui, este obligația Lui. El așteaptă acest lucru și este gata să facă asta.

Din Lecția zilnică de Cabala 27/2/24, Baal HaSulam – Șamati – Art.247 – Un gând este privit ca hrană

Bogăția lumii spirituale

962.3Comentariu: Sunteţi o persoană pur tehnică, dar când cineva vorbește cu dvs., explicaţi totul într-o altă scară, cu imagini prin limbajul simţirilor. Picteaţi o lume cabalistă interioară atât de bogată, încât lumea noastră pare copilărească în comparație.

Răspunsul meu: Acest lucru se datorează faptului că lumea noastră este un model foarte simplificat, unilateral, al lumii exterioare.

Imaginați-vă că în loc de utilizarea globală a electricității care există în lume (electronice, circuite electrice, centrale electrice etc.), vi s-a arătat un bec. Și reprezintă toată electricitatea din lume pentru tine, tot ceea ce funcționează pe baza mișcării electronilor. Așa arată lumea noastră în comparație cu lumea spirituală.

Întrebare: Cum creează egoismul imagini atât de bogate și de încredere, iar dvs. spuneți că lumea interioară este mult mai bogată și mai importantă?

Răspuns: Ce imagini creează egoismul? Foarte mici, de care te poți bucura doar puțin sau de care, dacă ți-e frică te îndepărtezi. Nimic altceva.

Din KabTV „Am primit un apel. Bogăția lumii interioare a unui cabalist„ 10/1/12

Lucrând cu dorințele celuilalt

528.01Întrebare: Ce înseamnă să considerăm fiecare dorință a prietenilor noștri din grup ca pe propria noastră dorință?

Răspuns: Dacă o persoană are copii, atunci când cere ceva, începe să simtă că dorințele lor sunt necesare pentru ca el să le împlinească: să obțină ceea ce este necesar și să-l ofere copilului. Putem face același lucru cu prietenii noștri.

Întrebare: Cum ar trebui să lucrăm în mod corespunzător cu dorințele celuilalt pentru a genera și transmite lumina corectării?

Răspuns: Acceptați dorințele prietenilor voștri ca pe ale voastre înșivă.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/6/24, Baal HaSulam – Șamati – Art.88 – Întrega muncă se află doar acolo unde există două căi