O viață nouă #142 – Israeliții trebuie să răspândească Educația Integrală în lume

O viață nouă #142 – Israeliții trebuie să răspândească Educația Integrală în lume

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Nitzah Mazoz

Societatea israelită este responsabilă pentru răspândirea educației integrale pentru întreaga umanitate. Umanitatea este într-o criză globală industrială, politică și economică care avansează cu o rată exponențială. Ne lipsește direcția și ne trebuie versiuni simple ale metodei corecției, pentru a fi distribuite tuturor pe toate nivelurile societății, conform cu ceea ce putem auzi. Israeliții trebuie să găsească nișele în care laicii, religioșii, cei de dreapta și de stangă, să devină slabi și să îi umple cu speranță bazată pe noua paradigmă a conexiunii reciproce. Israeliții trebuie să formeze o universitate mondială pentru ca toate națiunile să învețe acest sistem și trend nou. Ei trebuie să dezvolte materiale, ateliere și căi creative pentru a distribui mesajul, precum filmele și serialele TV. Ne îndreptăm spre o lume în care oamenii nu vor lucra și nu va mai trebui să își facă griji de corpurile lor animalice, ci își vor petrece timpul învățând să simtă și să reveleze forța superioară, puterea dăruirii, pe care toată natura este fondată. Ține de societatea israelită să fie conducta acestei forțe pentru toată umanitatea.

De pe KabTV „O viață nouă #142 – Israeliții trebuie să răspândească Educația Integrală în lume”, 2/17/13

O viață nouă #1153 – Un puzzle de experiențe

O viață nouă #1153 – Un puzzle de experiențe

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Yael Leshed-Harel

Fiecare experiență lasă o impresie asupra persoanei și acestea se cumulează pentru a construi viziunea per total asupra vieții. Fiecare trece prin propriile experiențe egoiste, pentru a-și completa locul unic din mozaicul uman total. Am fost creați diferiți că să ajungem la experiența divinității conectate cu forța superioară, a dăruirii și iubirii. Experiența divinității nu e mistică și constă din atașarea generală a tuturor părților mozaicului, într-una singură. Așa ne ridicăm deasupra acestei lumi, în care totul este simțit separat, până la unitatea eternă.

De pe KabTV „O viață nouă #1153 – Un puzzle de experiențe”, 8/13/19

Scurte sfaturi din Cabala – 3/10/19

Întrebare:  Vorbești despre educația unei singure Europe, ca a unei singure persoane. Care va fi baza pentru creșterea unui nou individ? Cabala este metoda pe care o propuneți? Unde este baza, conceptul căii propuse de dvs?

Răspuns:  Trebuie doar să deschideți cărţile Înţelepciunii Cabala, unde totul este scris și să le citiți.

Întrebare:  Cine este Creatorul? Ceva nu din această lume? Deci, cum poate cineva sa-L inducă pe El în orice?

Răspuns:  Creatorul nu este din această lume, aceasta este corect și precis. El este cea mai înaltă putere de dăruire și iubire. El vă poate dărui numai în măsura în care doriți să vă insuflați proprietățile dăruirii și iubirii în voi. Dacă doriți să dobândiți atitudinea de iubire și dăruire față de ceilalți, atunci trebuie să vă orientați către Creator.

Întrebare:  Ce înseamnă împlinirea unei dorințe?

Răspuns:  Îndeplinirea unei dorințe înseamnă a obține ceea ce îmi doresc. În starea noastră, toate dorințele noastre sunt egoiste și, prin urmare, nu primim împlinirea lor. Chiar dacă obținem împlinire, descoperim mai târziu că am devenit și mai goi. Acest lucru ne învață să nu dorim să fim împliniți în mod egoist.

Întrebare:  S-ar fi putut trezi evreii fără antisemitism?

Răspuns:  Cu siguranță nu! Acesta este motivul pentru care Creatorul ne îndeamnă să ne îndeplinim destinul, instigând la ura către Israel.

Întrebare:  Ce ar trebui să fie învățați în primul rând copiii mici de doi sau trei ani?

Răspuns:  La vârsta de doi sau trei ani, cu siguranță este prea devreme pentru a-i învăța orice. Dar puteți încerca să-i învățați să fie conectați bine cu ceilalți.

Întrebare:  Cum răspunde Creatorul la ceea ce ne înveţi? Simțiți răspunsul Lui?

Răspuns:  Creatorul mă aprobă pe deplin, El răspunde foarte bine și simt acest lucru perfect. Nu glumesc! Puteți face la fel și veţi descoperi.

Întrebare:  Sunt un artist. Vă rog să-mi spuneți de ce sunt necesare artele vizuale și dacă vor fi importante în viitor?

Răspuns:  Nu, acestea nu sunt foarte importante și nu vor fi importante în viitor. Acest lucru se datorează faptului că oamenii vor descoperi o viziune spirituală interioară, care nu poate fi exprimată în niciun fel, ci numai și numai prin sufletul nostru.

Întrebare:  De ce ar trebui să te îngrijești de ceilalți dacă tu însuți ai nevoie de iubire? Ce vreau să spun estecă nu trebuie să-mi pese de mine în primul rând?

Răspuns:  În acest caz nu veți putea niciodată să fiţi satisfăcuți și nu veți simți niciodată iubire. Dacă ai nevoie de iubire, trebuie să iubești pe ceilalți. Și atunci vei începe să simți iubirea pentru tine.

Din KabTV „Răspunsuri la întrebări de pe Facebook” 10/10/19

 

O viață nouă #1154 – Experiențele vieții

O viață nouă #1154 – Experiențele vieții

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Yael Leshed-Harel

Cea mai bună experiență este să descoperi Creatorul, forța superioară, care este sursa întregii realități. Se merită să pregătim și să educăm copiii înainte ca ei să treacă prin tot felul de experiențe și, apoi, să rezumăm ca ei să învețe cum să se protejeze. Au nevoie de un tratament special în măsura în care trec prin evenimente traumatizante, precum violența domestică. În aceste zile oamenii caută constant senzații noi; însă doar înțelepciunea Cabala ne ridică la un nivel superior, așa încât experiențele lumești devin ca un grăunte de nisip. Iar în procesul dezvoltării spirituale, sufletul nostru devine ghidul nostru pentru dobândirea adevărului și a perfecțiunii lumii superioare.

De pe KabTV „O viață nouă #1154 – Experiențele vieții” 8/13/19

Cine este Rabash?

Astăzi, în ziua care comemorăm aniversarea morții profesorului nostru, cabalistul Rabin Baruch Shalom Ashlag, Rabash, nu ne adâncim în amintiri. Nu punem un accent special pe datele aniversării morții, așa cum este obișnuit printre cei care sunt departe de adevăr. Ne raportăm pur și simplu la astfel de zile ca semne pentru a ne conecta și a fi in adeziune mai mult sau, cel puțin, să ne apropiem de rădăcina noastră.

De ce? Pentru că, cine este cu adevărat Rabash? Rabash este o anumită măsură a revelației Creatorului față de noi.

Am dori să exprimăm recunoștința noastră către Creator pentru Rabash. El ne-a trimis un mesager prin care ni s-a oferit ocazia să ne apropiem de Creator, să ne corectăm și să ne ajustăm în echivalență de formă cu forța superioară.

Așa ne conectăm noi la Rabash și la Creator.

Rabash este un grad între noi și Creator. Primim totul prin Rabash, întreaga lui ascensiune spirituală. Fiecare persoană este creată și există prin prietenii și profesorii săi, dar Rabash apare cu adevărat ca un sistem. El ne dezvăluie o formă de legătură cu Creatorul, prin care ne dăm seama cu adevărat de noi, înșine și ne apropiem de adevăr.

În primul rând, trebuie să ne descriem acea imagine, că nu avem de-a face cu externalități, adică cu obiceiurile și comportamentele unei persoane. În primul rând, trebuie să vedem această revelare specifică a Creatorului față de noi, prin care Creatorul s-a dezvăluit în această manieră specifică.

Prin urmare, cu cât îl apreciem pe Rabash, cu atât ajungem mai aproape de Creator.

Apreciem acel grad de revelare pe care El l-a făcut pentru noi, prin această forță superioară specială numită „Rabash”. A devenit important pentru noi. S-a conectat și ne-a apropiat de Creator.

În această zi, vom citi extrase care discută despre acest subiect. De asemenea, vom încerca să ne calibrăm cu exactitate la acea formă, care a fost dezvăluită în exteriorul ei într-o anumită măsură și ulterior a fost ascunsă, adică a plecat.

Mai mult, în ciuda plecării, a purificării sale, trebuie să ne înălțăm noi, înșine – să ne purificăm prin noi, înșine, ajungând la o conexiune cu acea rădăcină spirituală unică și să vedem gradul nostru superior în ea. Prin stabilirea unei astfel de conexiuni cu gradul nostru superior, putem progresa în continuare către Creator.

Bazat pe lecția cu tema „Ziua Memorială pentru Rav Baruch Shalom Halevi Ashlag (Rabash)” – 3 octombrie 2019

Material asemănător:

Lecţie pe tema “Ziua Memorială pentru Rav Baruch Shalom Halevi Ashlag (Rabash)” – Oct. 3, 2019

Pentru binele întregului corp

Israel este numit „Eu sunt capul” (Li Rosh) și, prin urmare, corectându-se, corectează întregul corp al sufletului comun, adică toate celelalte națiuni. Corectarea corporală este obiectivul principal. Nu se poate corecta singur, ci doar prin corectarea Israelului, capul. Corpul spiritual al Israelului există numai pentru conexiunea cu națiunile lumii. Desigur, nu vorbim despre corpuri materiale.1 (Minutul 5:55)

Dacă o persoană decide să postească, corpul său suferă, chiar dacă decizia este luată de către cap. Corpul nu înțelege de ce ar trebui să sufere; nu a decis nimic și, prin urmare, este nedumerit. Astfel, națiunile lumii suferă de tot felul de probleme, anomalii climatice și alte adversități și nu înțeleg de ce merită toate acestea. Până la urmă, ei nu decid nimic și nu pot influența aceste fenomene.

Dar, instinctiv, ei simt că există un șef responsabil pentru aceste decizii, numit Israel. Datorită comportamentului incorect și corupt al acestui cap, corpul suferă. Însuși capul suferă, dar nu la fel de mult ca și corpul. În lume există miliarde de oameni care suferă, mor de foame, se îmbolnăvesc de tot felul de boli și cine este de vină? În adevăr, Israelul este de vină. Prin urmare, reacția naturală din partea corpului este ura instinctivă.

Este ca un corp care a fost obligat să facă greva foamei, într-un scop pe care nu îl cunoaște și cu care nu este de acord. Capul a decis că acum va muri de foame, iar corpul suferă. Corpul nu ia decizii; nu are cap, doar stomacul care trebuie umplut. Corpul trebuie să-și umple vasul, dar simte că nu are voie să facă acest lucru, iar stomacul este gol. Prin urmare, corpul urăște capul fără să înțeleagă de ce se întâmplă acest lucru.

Corpul nu poate înțelege, nu poate decide și nu poate accepta restricția, deoarece are nevoie de umplere. Capul nu asigură umplerea și, prin urmare, corpul blestemă capul. Există o singură soluție aici: capul trebuie să se comporte corect și să atașeze corpul de el, însuși. Când vor deveni unul, corpul va înțelege că această grevă a foamei și toate celelalte acțiuni sunt pentru binele întregului corp, pentru binele Creatorului.

În primul rând, capul trebuie stabilit astfel încât să existe unitate în el: gândurile corecte și deciziile bune. Apoi, capul va acționa cu corpul în funcție de dorința celui superior, adică a Creatorului: acesta va atașa corpul de sine și va acționa împreună cu acesta ca un organism întreg, la înălțimea sa deplină.

Israelul trebuie să se unească cu intenția de a duce la conectarea forței superioare cu corpul, națiunile lumii, prin corectarea acestuia. În acest scop existăm. Suntem doar un adaptor, un canal de conectare între Creator și națiunile lumii.

Tot răul din lume este o consecință a organizării incorecte a capului. Tot binele care există încă în lume ne vine de la Creator ca un avans. Israelul este un cap corupt între Creator și națiunile lumii. Prin urmare, primim lovituri atât de la Creator, cât și de la națiunile lumii. Națiunile lumii trebuie să știe despre misiunea poporului Israel, pentru a ne impulsiona în mod corespunzător.

Ei trebuie să înțeleagă de ce depinde corectarea și de ce ei urăsc Israelul. Baal HaSulam explică faptul că diseminarea acestei cunoștințe între națiunile lumii trebuie să preceadă corectarea, ca  Faraonul, care știa despre destinul poporului Israel și le-a permis să plece. Atunci presiunea națiunilor lumii va deveni constructivă și vom lucra împreună.2 (Minutul 7:59)

Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de  Cabala 9/12/19, Un Kli [vas] care are o binecuvântare pentru Israel.

Cabala și credințele, partea 6

Sacrificiul – Apropierea de Creator

Întrebare: În toate credințele este practicat conceptul convingerii puterilor superioare cu sacrificiul. Cum este în Cabala?

Răspuns: Cabala are de asemenea un concept numit „sacrificiu”.

Însă, aici se înțelege că persoana își sacrifică egoismul, nu vrea să îl folosească și nu vrea ca egoismul său s-o conducă. Vrea să renunțe la el, să-l schimbe pentru altruism și dăruire.

„Sacrificiu” în ebraică este „Kurban”, care vine de la cuvântul „Karov” (a te apropia). Persoana vrea să-și corecteze egoismul și pe baza acestui lucru să se apropie de Creator. Acesta este sacrificiul.

Întrebare: Adică tot ceea ce este scris în Tora despre donațiile pentru Templu semnifică exact asta?

Răspuns: Doar asta. Donațiile sunt practic ceea ce au făcut în Templu, deoarece Templul este un loc al contactului dintre o persoană și Creator.

Întrebare: Oamenii veneau acolo pentru a se uni între ei?

Răspuns: Vii la Templu fizic, dar nu înseamnă nimic. Un om apare într-un loc în interiorul inimii sale, unde el a putut să-și sacrifice egoismul – să-l „măcelărească”, să-l sacrifice pentru a se apropia de Creator, cu un sentiment al altruismului absolut, al iubirii, dăruirii și conexiunii.

Întrebare: Deci asta nu are nimic de aface cu faptul că animalele erau sacrificate în Templu?

Răspuns: Nu. Acestea toate sunt alegorice, ca rădăcină și ramură, cauză și efect, nimic mai mult. Așa că poți să omori câte animale vrei în el, nu este nicio diferență.

Întrebare: Deci marele preot și-a sacrificat egoismul pentru a se apropia de alți oameni?

Răspuns: El a fost cea mai corectată persoană dintre oameni.

Întrebare: Odată cu munca interioară el a luat un miel, l-a tăiat și ei l-au mâncat?

Răspuns: Da. Ei au făcut toate acțiunile în același timp, începând de la acțiunile cele mai înalte, spirituale, la cele mai joase, materiale – împreună și în aceeași intenție.

De pe KabTV „Bazele Cabalei” 2/1718

Care este diferența dintre filozofie și Cabala?

Întrebare: Am citit pe Wikipedia că Cabala și filozofia sunt două sisteme de cunoaștere despre om și lume și ambele sunt bazate pe aceeași întrebare – întrebarea despre scopul existenței.

Dacă vorbim despre originile filozofiei, filologul și umanistul german Johann Reichlin (secolul XV – XVI) a scris că profesorul său Pitagora, părintele filozofiei, și-a adoptat învățătura nu de la greci, ci mai degrabă de la evrei. Prin urmare, el ar trebui să fie numit Cabalist și el a fost primul care a tradus cuvântul „Cabala”, necunoscut pentru contemporanii săi, în limba greacă precum „filozofie”.

Grecii au studiat cu Cabaliștii?

Răspuns: Grecii au studiat cu Cabaliștii în vremea profeților evrei.

În acea vreme oamenii erau deja conectați și evreii au acceptat pe toți care voiau să studieze. Exact la fel ca în Babilonul antic, aceia care au vrut s-au alăturat lui Abraham și aceia care nu au vrut, puteau să se alăture mai tărziu. Cabala era deschisă pentru toți.

Întrebare: Care este diferența dintre Cabala și filozofie? Este faptul că Cabala nu ia în considerație gândirea abstractă și speculativă, de exemplu, despre suflet și Dumnezeu, așa cum face filozofia?

Răspuns: Da, deoarece filozofia nu are o unealtă clară de apropiere de o persoană, despre cum să „scotocească” în ea, să studieze dorințele și diferitele gradații ale ei și să examineze intențiile unei persoane. Așa că nu este nicio diferență între intențiile de dragul personal și de dragul celorlalți.

Filozofia nu studiază cum să ieșim din noi înspre ceilalți, să ridicam și să coboram dorințele noastre, cum să lucrezi atunci când ești într-o urcare sau cădere a dorințelor și intențiilor și așa mai departe. Adică Cabala este o știință și o psihologie spirituală interioară imensă.

Întrebare: Putem spune că filozofii sunt oameni care au studiat cu Cabaliștii, dar nu au obținut înțelegerea Creatorului; adică nu au obținut un ecran, ci pur și simplu au rămas la nivelul de cunoaștere și apoi au dezvoltat o știință numită „filozofie”?

Răspuns: Desigur. Deoarece nu au putut să dobândească lumea superioară și Creatorul, ei au început să o dezvolte în direcția gândirii logice, folosindu-și mintea și concluziile lor.

Prin urmare, filozofia este, desigur, nu o știință. Astăzi doar aceia care încă vor să-și petreacă viețile lor în gânduri fară roade devin filozofi.

De pe KabTV „Bazele Cabalei”, 12/13/18

Cabala și credințele, partea 5

Este posibil să te rogi la legea atracției?

Remarcă: Așa cum înțeleg, în Cabala nu este niciun strigăt de milă, nicio căință pentru păcate în schimbul promisiunilor supunerii indiscutabile.

Comentariul meu: Ne ocupăm de acțiuni serioase. Nu stau în fața judecătorului cerșind iertarea. Stau în fața unui sistem care mă definește în mod complet și încerc să îmi dau seama cum ne influențăm între noi.

Dacă am orice cereri, trebuie să le susțin într-un asemenea fel, încât sistemul să răspundă corect la ele. Dacă nu sunt cereri, atunci asta este o problemă, deoarece sistemul așteaptă intervenția reală de la mine, în el.

Întrebare: E ca și cum nu mă pot ruga la legea atracției?

Răspuns: Desigur! Cum diferă legea gravității de altele? Asta este, de asemenea, legea și forța Creatorului, ca toate celelalte forțe ale naturii.

Întrebare: Care este diferența dintre Creator și legile naturii?

Răspuns: Nu este nicio diferență. Roagă-te la legea gravitații. Te poți ruga la orice forță a naturii și să ceri să fii în alinierea corectă cu ea.

Întrebare: Dacă eu cad, nu pot să cer legii gravitației să atenueze lovitura?

Răspuns: Nu, nu va ajuta.

Întrebare: Ce ar trebui să fac? Ar trebui să pun o saltea sau altceva pentru a atenua căderea?

Răspuns: Va ajuta sau ar trebui să ceri Creatorului să se asigure că nu cazi: „Cum ar trebui să mă schimb ca să nu cad?”

Adică tu nu Îi ceri să te protejeze de cădere, ci tu întrebi cum să te schimbi ca să nu cazi. Toți din lume cer protecție, dar nu ajută. Însă, pentru a te schimba, a te face mai bun, ca să se acționeze în mod adecvat asupra ta forțele naturii, ca să nu cazi, asta poți să ceri. Adică tu ceri doar pentru corecția ta și nimic altceva.

De pe KabTV „Bazele Cabalei” 2/17/18

Creatorul descrie imaginea ta asupra lumii

Influența mea asupra mediului determină ce primesc de la el, ce va fi grupul, ce va fi lumea mea și ce voi fi eu. Trebuie să înțelegem că mediul este ceea ce Creatorul descrie pentru mine și că nu este ceva fix. Fiecare din noi are propria lui imagine și nu putem să combinăm, să adăugăm, să asamblăm, să comparăm și să potrivim aceste imagini, deoarece ele sunt complet individuale. Prin urmare, prin influența mediului eu mă influențez pe mine.

Fiecare persoană ar trebui să spună „Întreagă lume a fost creată pentru mine”, ceea ce înseamnă că trebuie să înțeleg și constant să-mi pese de corecția lumii, să-i satisfac cerințele și să mă rog pentru lume. Întreaga lume este dorința mea, în care văd în mod specific starea mea și asta este lumea mea. Dacă îmi schimb dorințele, calitățile, atunci lumea pe care mi-o imaginez se vă schimba, de asemenea.

Cu toate acestea, pentru a-mi schimba dorințele corect, selectiv, prin propria mea alegere, trebuie să fiu într-un grup care mă va ajuta să-mi schimb dorințele cu unele tot mai înalte. Atunci am să mă simt tot mai jos și, prin urmare, am să tânjesc să devin tot mai mare, pentru a mă ridica și vedea lumi tot mai înalte. Fiecare imagine pe care o văd este numită o lume.

Abilitatea de a vedea ascensiunea constantă, adică lumile superioare, este obținută prin includerea într-un grup și prin primirea dorințelor mai înalte decât dorințele mele individualiste, egoiste de la el. Toată munca mea pentru mediu este, de fapt, munca pentru mine, însumi. În acest caz eu mă ridic și cresc.

Așa că, atunci când o persoană spune „Întreagă lume este creată numai pentru mine”, chiar este așa. Totuși, nu este așa pentru ca ea să primească întreagă lume, ci să se corecteze pe sine și să înalțe lumea pe care el sau ea o simt la cel mai înalt nivel, la lumea în care este doar Creatorul. Omul va simți această lume în grup, în grupul de zece prieteni, ceea ce îl va aduce la o percepție absolut clară a lumii ca HaVaYaH – zecele, adică zece Sfirot în care Creatorul este revelat în toată puterea Lui.1

Cel care vrea să obțină echivalența de formă cu Creatorul nu trebuie să se gândească dacă el este la control. Nu ar trebui să fie asemenea întrebări la orizont; până la urmă Creatorul nu se gândește la asta. Nu este o diferență de formă mai mare decât atunci când o persoană își face griji despre influența sa asupra lumii, asupra grupului. Ar trebui să se detașeze de asemenea griji și să dea toate acestea Creatorului. Prin urmare, oricine se gândește la propriul control asupra lui, însuși și a grupului, este fără îndoială separat de Creator și nu va obține niciodată echivalența de formă cu El.

Toate acțiunile unei persoane ar trebui să fie direcționate spre adeziunea cu Creatorul, însemnând spre dăruire și spre beneficiul celorlalți, care este condiția pentru adeziunea completă cu Creatorul. Omul ar trebui să încerce să își deconecteze „eu-l” din orice interferență în el, însuși și în lume și să se schimbe pe el, însuși, pentru a ajuta, a oferi, a influența într-un mod bun și, astfel, să aducă forța pozitivă și nimic mai mult. Atunci ne vom apropia de Creator, simțindu-L tot mai mult ca partenerul nostru.2

Din congresul din Moldova „Ziua unu” 9/6/19, „Cum pot să influențez societatea”, lecția 3