The Times of Israel a publicat noul meu articol “Cauza şi soluţia pentru sărăcia Israelului, conform Cabala ”

Aproape o treime dintre copiii Israelului și aproape o cincime din israelienii în vârstă trăiesc în sărăcie, potrivit unui recent raport al sărăciei, realizat de Institutul Naţional de Asigurări din Israel. Atunci când cetățenii țării nu fac niciun efort în a se strădui către o simțire caldă, asemănătoare familiei, ei lasă să se dezvolte o atmosferă de tensiune înaltă, care îi șochează pe cetățeni, de la o zi la următoarea. Astfel de relații dau naștere unei țări cu bogăție mare și sărăcie acumulată..

Cauza sărăciei: nu ne simţim reciproc, ca membri ai unei singure familii

Statul „țară bogată, cetățeni săraci” al Israelului este mai mult decât o situație economică și, astfel, nu poate fi rezolvat doar la nivel economic. Are nevoie de implementarea de programe care îmbogățesc conexiunile, prin intermediul sistemelor sale de educație și mass-media, care să explice în mod regulat modul în care toți cetățenii israelieni sunt membri ai unei singure familii și care are ca scop să transmită simţirea asemănătoare unei familii, între fiecare.

Poate suna ca o idee socialistă, dar nu este. Am văzut astfel de exemple în istorie și toate au eșuat. Motivul a fost pentru că nu au luat în considerare legile naturii.

Legile naturii sunt legi integrante, de interconectare și interdependență. Ele ne îndrumă către o conexiune din ce în ce mai mare, iar în timpurile noastre, conexiunile pe care trebuie să le formăm sunt la nivelul atitudinilor noastre unul față de celălalt: să dezvoltăm un sentiment față de străini ca și cum ar fi membri ai propriei noastre familii. Echilibrând astfel atitudinile noastre, unul cu celălalt, ne garantăm un viitor armonios.

2 pași pentru a rezolva sărăcia: sa nu fim de acord cu Diviziunea și sa promovăm Conexiunea

Primul pas către o schimbare de atitudine a unuia față de celălalt este să nu fim de acord cu separarea noastră actuală. Diviziunea socială este principala cauză a sărăciei, iar dezacordul nostru cu această situație face loc unei noi dorințe să apară – dorința de a ne schimba relațiile, astfel încât să ne simțim conectați, ca membri ai unei singure familii.

Activând și încurajând dorința pentru conexiunea de tip familial pentru a se răspândi în societate, prin mijloace educaționale și promoţionale, vom începe apoi să vedem ștergerea îndepărtării noastre emoționale și, de asemenea, a simptomelor sale de sărăcie.

Explicația Cabalistică pentru existenţa unui decalaj în creștere, între bogați și săraci
Conform Înțelepciunii Cabala, starea de dezechilibru între bogați și săraci are loc datorită unui dezechilibru între Ohr Hochma (lumina înțelepciunii) și Ohr Hassadim (lumina milosteniei), adică atunci când există mult Ohr Hochma și numai un pic de Ohr Hassadim.

Ce sunt aceste două lumini, în raport cu situația actuală? Ohr Hochma semnifică abundența și bogăția spirituală, în timp ce Ohr Hassadim exprimă dorința de a dărui acea abundență și bogăție. Ohr Hassadim este o condiţie care împiedică dorința de a primi tot mai mult, în beneficiul personal, pentru a dezechilibra sistemele noastre. Cu alte cuvinte, Ohr Hassadim poate fi gândit ca un dispozitiv de reglare care încălzește inima și care altfel, fără o astfel de condiţionare, devine mereu mai rece în învelişul egoismului. Prin urmare, atunci când aplicăm Ohr Hassadim asupra dorinței noastre instinctive de a devora totul, pentru propriul beneficiu, construim un simţ nou, un instrument care ne oferă capacitatea de a primi Ohr Hochma într-o manieră echilibrată. În acest fel, putem avea o țară în care toți cetățenii săi să experimenteze abundența și bogăția spirituală. Fără o astfel de reglementare, ne îndreptăm continuu într-o direcție egoistă și suntem martorii situației „țară bogată, cetățeni săraci”, în care ne aflăm astăzi.

Mai mult decât atât, fără reglementarea Ohr Hassadim, care urmărește să ofere abundență altora în societate, atunci nu numai cetățenii săraci se simt în lipsă, ci și cei bogați simt o lipsă constantă. Mai multă bogăție nu este niciodată percepută ca fiind suficientă și astfel ei caută continuu cum să se împlinească din ce în ce mai mult. Aşa se simte presiunea Ohr Hochma. Atunci când ne propunem să primim doar pentru propriul beneficiu, atunci plăcerile pe care le primim ne aduc un spațiu gol în interiorul nostru, ca o gaură neagră care stinge orice plăcere pe care o absorbim, îndreptată către sine.

Prin urmare, dacă avem sau nu, puțin sau mult, depinde de atitudinile noastre unul față de celălalt.

Abundența împlineşte pe toată lumea, când societatea devine ca o singură familie

Noi putem stabili relațiile dintre noi pentru a crea o abundență care să umple spațiul dintre noi. Când ne deschidem către ceilalți, devenim conductori ai acestei abundenţe, ca nodurile dintr-o reţea care transmite semnale unul altuia, pentru ca apoi viața noastră devine bogată și diversă.

Prin urmare, cu cât ideea nevoii noastre de a ne conecta ca o singură familie, deasupra diviziunii noastre înnăscute, se răspândește în societate, atât bogată, cât și săracă, atunci cu atât mai mult vom constata că există destul pentru toată lumea.

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

În vâltoarea curentului vieții

Întrebare: Toate acțiunile și condițiile unei persoane sunt predeterminate în această lume, cu excepția aspirațiilor sale pentru dezvoltarea spirituală?

Răspuns: O persoană, de asemenea, are o anumită predispoziție spre dezvoltarea spirituală. Omul simte că este atras undeva.

În lumea noastră noi nu doar ne grăbim în vâltoarea vieții. De exemplu, dacă mă uit în urmă, de la înălțimea celor șaptezeci de ani ai mei, atunci voi vedea cum tot timpul am fost direcționat undeva. Deși uneori acestea au fost fluxuri turbulente, care m-au purtat dintr-o țară în alta, dintr-o societate în alta, totuși a fost o mișcare intenționată.

Într-o anumită etapă a călătoriei, omului i se oferă oportunitatea să ia vâslele și să rotească barca sa într-o direcție diferită. Trebuie să înțelegi asta, să realizezi asta, să determini ce pânze să ridici și cum să controlezi micul tău vas al vieții.

În principiu, 99,9% din oameni nu înțeleg asta. Însă sunt oameni care încearcă să se direcționeze cumva undeva, deși ei de asemenea nu înțeleg unde și cu ce scop.

Prin urmare, acum, într-o vreme foarte turbulentă, când vâltoarea vieții ne poartă într-o direcție necunoscută, știința Cabalei este revelată și ne explică, în principiu, că ai oportunitatea să îți influențezi soarta, că ai libertatea de a alege.

În ciuda faptului că ești influențat de datele inițial integrate în tine, nu este important. La fel, ție iți este dată oportunitatea de a te influența pe tine, însuti prin mediu. Este necesar doar să alegi un mediu tot mai corect de fiecare dată.

În principiu, omul nu alege mediul, ci îl găsește cu claritate în conformitate cu scopul și pătrunde în mediul adecvat. Prin urmare, întâi de toate, tu trebuie să alegi scopul vieții.

Dacă vrei să fi un muzician, un artist sau un om de știință, atunci în conformitate cu asta trebuie să alegi mediul în care te vei dezvolta, pentru a veni mai aproape de scopul care te atrage, scopul de care ai nevoie.

Întrebare: Deci, pe parcursul acestor zeci de mii de ani de dezvoltare umană, noi nu am avut libertatea de alegere. Însă într-o anumită etapă evoluționară a apărut în om. Omului i se pare că în mod accidental a găsit un fel de mediu. Și asta de asemenea nu este încă libera sa alegere. Începe atunci când persoana este deja în interiorul acestui mediu și când lucrează cu el?

Răspuns: Da. Liberul arbitru al unei persoane se va manifesta în măsura în care se anulează pe ea, însăși față de mediu, pentru a absorbi toate proprietățile și forțele necesare pentru a obține de la el scopul său.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 2/4/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Fiecare are propriul sens al vieții

Întrebare: De ce nu ne este învățat sensul vieții la școală?

Răspuns: Ce pot răspunde profesorii la această întrebare?

Observație: de exemplu, în școlile religioase, aceștia ar răspunde că sensul vieții este în revelația Creatorului.

Comentariul meu: Într-adevăr, oamenii religioși spun acest lucru. Prin urmare, astăzi, mulți oameni se întorc la religii unde găsesc un anumit confort mistic, ceea ce răspunde cumva la această întrebare.

Observație: Oamenii seculari ar spune că sensul vieții este acela de a crea o familie bună, în dragoste.

Comentariul meu: Acesta nu este obiectivul final. Totul se termina. Chiar psihologii și fiziologii spun că toate relațiile dispar în câțiva ani.

Oamenii rămân împreună doar din cauza copiilor și a posesiunilor comune. În principiu, nu rămân sentimente reciproce speciale, doar responsabilități reciproce.

Întrebare: Înseamnă că iubirea și familia nu pot fi scopul vieții?

Răspuns: Nu. Există multe lucrări ale psihologilor pe acest subiect. Orice relație bună între un bărbat și o femeie nu durează mai mult de trei, chiar doi ani și jumătate. După aceea, ne răcim. Așa suntem construiți. Cu toate acestea, există copii, o gospodărie comună, pentru care merită să trăim împreună.

Întrebare: De ce sensul vieții nu este același pentru toată lumea? Fiecare are scopul său.

Răspuns: Ceea ce vrei să spui nu este sensul vieții, ci ce foloseste orice persoană pentru a se umple. De exemplu, oamenii de știință consideră că este necesar să continuăm știința, pentru oamenii creativi este arta. Unii oameni cred că ar trebui să creștem copiii pentru a fi mai fericiți decât suntem și așa mai departe.

Adică fiecare persoană vine cu un sens al vieții care îl calmează și îi dă un sentiment de existență. De fapt, este doar o „pastilă calmantă” și nimic mai mult.

Pentru a dezvălui cu adevărat sensul vieții, trebuie să faci o mulțime de căutări interne, săpături, până când o persoană găsește înțelepciunea Cabalei și începe să exploreze cu adevărat sensul vieții cu ajutorul ei. Sensul este în a înțelege rădăcina, sursa de viață. Numai acolo veți găsi răspunsul la această întrebare.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Fiecare are calea lui spre Creator

Întrebare: De-a lungul istoriei, unii cabaliști au atins obținerea spirituală fără profesori. Au fost aceia care au atins Creatorul fără surse și chiar unii care au făcut-o fără grup. Cum poate cineva să atingă obiectivul fără acești factori?

Răspuns: Depinde de obiectiv, de stare și de punctul în timp.

Remarcă: Scopul celor care studiază Cabala este dezvăluirea Creatorului.

Comentariul meu: Chiar și asta poate fi cu totul altceva. La fel ca în lumea noastră, cineva poate fi educat pe diferite niveluri, sub diferite aspecte, în profunzime sau în cantitate, etc.

Cert este că toate sufletele sunt diferite, însemnând diferite părți ale sufletului comun. Astfel, de-a lungul a 20 de generații de la Adam până la Avraam, au existat astfel de suflete care nu au avut nevoie de Cabala, pentru că aveau o înclinație interioară naturală spre obținere.

Întrebare: La fel ca astăzi, există oameni care sunt în mod natural înzestrați cu capacitatea de a vindeca oameni.

Răspuns: Exact. Ei nu știu de unde o obțin. Există oameni care, dimpotrivă, obțin calea prin cunoștințe și înțelegere, prin intermediul profesorilor, prin grupuri mici de oameni. Fiecare are propria sa cale către Creator și nu se poate spune nimic despre asta.

KabTv „Fundamentele Cabalei”6/03/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 Frica de moarte și alte metamorfoze psihologice

Întrebare: În lumea noastră, cineva trăiește, cineva moare. De ce se întâmplă acest proces?

Răspuns: În lumea noastră, totul se întâmplă prin analogie cu lumea superioară. Când în lumea spirituală dorințele și intențiile se reunesc și calitatea dăruirii apare în ele, asta se numește viață.

Dacă aceste dorințe se destramă și nu se pot conecta între ele, pentru a produce calitatea de dăruire și iubire, această separare este numită moarte.

Întrebare: Există ritualuri speciale de înmormântare conform legilor Cabalistice?

Răspuns: Absolut nu! Cabala nu are nicio legătură cu corpul nostru. Îl consideră doar un animal și nu vorbește despre el în niciun fel.

Întrebare: De ce există o frică de moarte?

Răspuns: Teama de moarte există pentru că o persoană nu știe ce urmează. I se pare că continuă să existe.

Întrebare: Voi clarifica întrebarea: de ce Creatorul ne determină să ne temem de moarte? Imaginează-ți o realitate în care o persoană nu i-ar fi frică de moarte.

Răspuns: Doamne ferește. Atunci el nu ar fi obținut niciun rezultat în viața lui, ci doar ar exista. Frica de moarte din tinerețe ne împinge înainte spre sensul vieții, pentru a o realiza și pentru a o revela.

Întrebare: Ce puteți spune despre moartea clinică? Multe persoane care au experimentat-o ​​au trecut prin aceleași stări: văd lumină, un tunel și simt că sunt în afara corpului.

Răspuns: Le-am experimentat și le-am simțit și eu. Acestea sunt tot felul de metamorfoze psihologice pe care le simțim într-o stare de moarte clinică. Nu au nicio legătură cu stările spirituale.

Întrebare: Este posibil să spunem că o moarte tragică este o pedeapsă pentru unele păcate? Sau Cabala nu crede asta?

Răspuns: Nu. Nu putem atribui situații diferite înțelegerii noastre de ce s-a întâmplat și ce se va întâmpla în continuare.

O persoană trebuie să se simtă întotdeauna într-o stare de liber arbitru, înțelegând pentru ce există, pentru ce trăiește, pentru ca astfel să aleagă să se ridice la nivelul în care va face ceva cu adevărat util în viața sa.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Ce presupune corecția?

Întrebare: În ce constă unicitatea calității de dăruire?

Răspuns: Nu putem înțelege calitatea dăruirii ca și cum ar exista în afara noastră. O putem înțelege doar în interiorul nostru, peste calitatea primirii. Doar în acest fel putem realiza ceva, comparând cele două calități. Astfel, deoarece a creat în noi calități pur negative, Creatorul ne dă șansa de a câștiga calități complet opuse, pozitive, dacă ne ridicăm mai presus de cele negative.

Întrebare: Dacă cineva pune nevoile prietenului mai presus de cele proprii, este acesta un nivel de dăruire?

Răspuns: Desigur! Cu cât îndeplinește mai bine cererile prietenilor, cu atât mai mare este nivelul său de dăruire.

Întrebare: Ce împlinire putem da prietenilor?

Răspuns: Nu contează. Ceea ce contează este direcția gândurilor tale, intenția ta: să-l împlinești pe prieten sau să te împlinești pe tine? Ce gândești despre toate acestea, unde îți este inima? Vrei să-I faci o bucurie Creatorului împlinind un prieten, sau vrei să te satisfaci pe tine, fără să iei în considerare nici prietenul și nici pe Creator?

Întrebare: Vrei să spui că de fapt corectarea constă în faptul că, în loc să calculeze, ca un om obișnuit, cum să primească plăcere în fiecare clipă, persoana va face calcule punând nevoile altora mai presus de ale sale?

Răspuns: Da.

Remarcă: Este o utopie! Nu ne este clar nici măcar cum să abordăm această problemă.

Comentariul meu: De aceea avem grupul și metoda, pentru a începe să lucrăm cu ele.

Întrebare: Grupul este unealta. Dar scopul? De unde pot să știu ce vrea Creatorul de la mine?

Răspuns: Mai întâi, Creatorul vrea de la noi doar un singur lucru, să devenim ca El. În al doilea rând, pentru a deveni ca El, Creatorul ne-a pus în lumea aceasta și ne-a adus la grup spunând: „Ia. Începe să lucrezi în conformitate cu metoda: de la iubirea pentru prieteni la iubirea pentru Creator. Doar așa poți deveni ca Mine.” Țineți cont de faptul că iubirea pentru prieten trebuie să fie mai importantă și trebuie să o preceadă pe cea pentru Creator. Toate sursele scriu despre acest lucru. Exact astfel trebuie să acționăm dacă dorim să ajungem la Creator.

Din emisiunea KabTV “Bazele cabalei,” 2/7/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

De ce are nevoie un individ de influența mediului?

Întrebare: De ce totul este creat pentru ca eu, fiind un individ, să fiu influențat de societate? Ce îmi dă mie asta? Cum pot să folosesc asta pentru dezvoltarea mea spirituală?

Răspuns: Eu cu ajutorul societății înconjurătoare pot să mă controlez. Dacă sunt într-un sistem închis, și nu pot să fac nimic cu mine însumi sau în interiorul meu, atunci nu contează cum mă învârt, ca un câine care își urmărește coada, nimic nu va funcționa pentru că am anumite proprietăți, calități, iar dacă le folosesc, atunci aș fi același ”eu”.

Cum pot eu să ies din mine și să exercit o influență asupra mea din afară? Aici, înțelepciunea Cabala ne arată un principiu foarte interesant.

Spune că dacă am o atitudine clară, selectivă față de mediu, ”asta este bine pentru mine și asta este rău, vreau ca asta să mă influențeze mai mult și asta mai puțin”, atunci, în acest mod, aleg sursele care să mă influențeze, le sortez și mă pun sub influența lor. În acest mod mă controlez prin societatea înconjurătoare.

Poate am nevoie de două ore pentru a fi influențat de un grup de oameni și de trei ore de altul, sau să ascult un buletin de știri la TV, să citesc un articol în ziar, sau să navighez pe Internet. Trebuie constant să monitorizez ce influențe externe aleg, pentru că în acest mod mă creez. Acesta este procesul creării mele. Asta contează. Aici este liberul meu arbitru. O astfel de oportunitate, o astfel de libertate, ne este dată nouă de Creator.

Din emisiunea de pe KabTV ”Fundamtenele Cabala” din 2/4/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Trebuie să ne dăm seama că nu suntem orientați către Creator și nu avem niciun contact cu El, deoarece legătura cu Creatorul este împotriva naturii noastre. Spiritualitatea poate fi atinsă numai prin rugăciune, dar suntem incapabili să o facem. Creatorul ne va împiedica să facem acest lucru. În toate religiile și în toate credințele este ușor pentru o persoană obișnuită să apeleze la Creator, dar noi nu putem, deoarece Creatorul dorește să avem o legătură adevărată, corectă, internă cu El, care este precisă, puternică și reciprocă. Prin urmare, El ne va arăta cât de departe suntem de această legătură.

Odată ce vom descoperi incapacitatea noastră de a ne îndrepta către El, de a ne ruga, de a fi în contact cu Creatorul, vom înțelege cât de mult avem nevoie de un mediu, de un grup și de conexiune, deoarece numai în interiorul acestuia îl vom dezvălui pe Creator și numai împreună ne vom putea întoarce către El. În caz contrar, nici eu, nici toți ceilalți prieteni nu ajungem la Creator. Nu o putem face decât împreună.

Nu acesta este Creatorul, Cel căruia oamenii se roagă în toate limbile și în toate religiile, imaginându-L ei, înșiși. Trebuie să-L dezvăluim în mod clar pe Creator, deoarece Creatorul (Bore) înseamnă „vino și vezi” („Bo” [vino] și „Reh” [vezi]).

Doar prin cererea corectă, adevărată, după ce ne conectăm cu Creatorul, putem să ne schimbăm starea și să ne dăm seama noi, înșine. Legătura cu El este posibilă numai prin unitatea și cererea noastră comună.

Ar trebui să cerem Creatorului corecția la fel de persistent ca un bebeluș care cere plângând ceva de la mama sa, sigur că ea trebuie să-i răspundă. Prin asemenea cereri, dorința noastră crește. Astfel crește omul, ca un copil, fiindcă totul este astfel aranjat în toată natura. Cu toate acestea, suntem diferiți, pentru că putem ști cui ne adresăm și putem fi în echivalență de formă cu El.

Tot ceea ce se întâmplă în natură, în materia neînsuflețită, în plante, animale și oameni, toate dorințele din toate timpurile și toate ființele create se acumulează în noi și le aducem la conexiunea cu Creatorul. În caz contrar, Creatorul nu ne va auzi. El a auzit în trecut pe cabaliști, chiar dacă au studiat individual, dar astăzi nu mai funcționează așa. Prin urmare, suntem numiți ultima generație, cea care joacă un rol special și nu acționează ca toți cabaliștii din trecut, care au pus în scenă doar pentru noi. Acum realizăm această sarcină printr-o conexiune specială între noi.

Trebuie să întrerupem despărțirea, să ne gândim constant la Creator, să cerem și să pretindem, să știm că nu există altă cale. Iar și iar. Creatorul se bucură de solicitările noastre. Deci, poate că nu avem nevoie de altceva? Dacă Creatorul primește plăcere din apelurile noastre către El, atunci El nu ne poate lăsa să simțim clar reacția Lui, altfel vom începe să-L folosim în mod egoist, cerând „dă-ne, dă-ne” și mai multe cunoștințe și mai multe senzații.

Prin urmare, Creatorul se ascunde și mai mult. El ni se dezvăluie un pic în ascundere și noi trebuie să ne intensificăm cererea, să depunem mai multă minte și intenție, să ne apropiem treptat de a înțelege ce sunt Ecranul și Lumina Reflectată.

Nu ajungem la conexiunea directă cu Creatorul decât doar prin inversarea noastră completă. Nu pot veni la Creator cu dorințele și gândurile mele actuale, deoarece vor scurtcircuita conexiunea. Plusul și minusul produc un scurtcircuit dacă sunt în contact direct. Prin urmare, trebuie să așez un adaptor corect între plus și minus, adaptor care se numește „Restricție (Țimțum), Ecran (Masah), Lumină Reflectată (Ohr Hozer)” și atunci dorința mea de a primi poate intra în contact cu dorința de a dărui Creatorului. Trebuie să existe un fel de dielectric [izolator electric] la mijloc, care să ne protejeze de scurtcircuite, iar acesta este restricția, ecranul și Lumina Reflectată.

În primul rând, avem nevoie de o restricție pentru ca eu însumi să cer măcar puterea de a-mi restrânge egoismul, nu voi dori să-l văd și să-l simt pe Creator, ci dimpotrivă voi cere forța să nu mă lase să-mi folosesc dorința de a primi în mod egoist. Cer să-mi dea puterea să mă ridic deasupra naturii mele. Astfel, mă înfășor într-un izolator și, apoi, în spatele acestui izolator, cer să mi se acorde intenția de a dărui. Nu știu ce este, dar dacă aceasta este natura Creatorului, atunci El să-mi ofere un pic din aceste calități. Primesc apoi îmbrăcămintea Celui de Sus, îmbrăcămintea Creatorului, îmbrăcămintea marelui preot (marele Cohen).

Pe măsura acestei îmbrăcăminți, înfășurat în Lumina Reflectată,  îmi folosesc dorința de a primi de dragul dăruirii, pot deja să acționez. Suntem foarte aproape de această realizare, este chiar în fața noastră. Avem nevoie doar de un efort mai mare pentru a cere, pentru a striga. Dacă nu simțim un răspuns atunci, ca un bebeluș, devenim și mai pretențioși.

Dacă mama nu răspunde, copilul o apucă și o trage. Din nou, dacă ea nu răspunde, el începe să o lovească, să urle, să suspine și să se rostogolească pe pământ în isterie. Este tot un joc, pentru că, atunci când primește ceea ce își dorește, copilul se calmează instantaneu. Așa îl face natura să acționeze. Trebuie să facem același lucru cu Creatorul, să-L sâcâim iar și iar.

Cu toate acestea, avem deja un contact inițial cu El, suntem foarte apropiați. Creatorul stabilește în fiecare zi condiții din ce în ce mai dificile pentru a putea atinge adevărata cerere, la care El poate răspunde.

Trebuie să parcurgem toate acestea, deoarece aceasta nu este o condiție artificială „dacă nu țipați, nu veți obține nimic” ci, mai degrabă, este procesul de construire a Kli-ului. Aceste strigăte, eforturile depuse pentru a ne ruga împreună cu prietenii noștri, devin noul nostru vas spiritual. Dorința de a primi nu este Kli-ul, fiindcă el trebuie să fie construit deasupra dorinței de a primi. Acest nou Kli este construit tocmai prin contactul cu Creatorul, atunci când El nu ne răspunde.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 25/12/19 „Rugăciunea”

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Este posibil să atenuăm întrebarea despre sensul vieții?

Observaţie:  Astăzi, speranța de viață a crescut de patru ori. În urmă cu 3.500 de ani, speranța medie de viață în Egiptul Antic era de 22 de ani.

Comentariul meu:  Astăzi nu putem înțelege asta. La 22 de ani viața nu începe încă.

Întrebare:  În acele timpuri, 15-20% din populație mureau de moarte nefirească, deoarece în mod constant se duceau războaie. În vremea noastră, desigur, viața a devenit mai bună. Cu toate acestea, pe de altă parte, jumătate din populația lumii ia antidepresive. Toate acestea sunt cauzate în oameni de natură?

Răspuns:  Da, natura noastră, care ne conduce la scop. Adică ai totul, cu excepția principalului lucru: pentru ce trăiești?

În cele mai vechi timpuri, o persoană la 20 de ani putea să nu se fi gândit la scopul vieții. Dar când trăiești 80 de ani, atunci ai deja o problemă, jumătate din viața ta gândești: „În curând voi muri și pentru ce am trăit? Care este ideea?” Este mai rea decât moartea.

Observaţie:  Chiar și faptul că totul se termină ridică întrebarea: care este sensul vieții, dacă totul se termină?

Comentariul meu:  Apoi, avem nevoie de droguri pentru a nu ne mai gândi la asta, iar umanitatea a inventat acest lucru.

Întrebare:  Drogurile sunt acum legalizate în toată lumea. Crezi că nu este întâmplător?

Răspuns:  Desigur, nu este întâmplător! O persoană nu vrea să se gândească la sfârșitul ei, dar din moment ce aceste gânduri nu o părăsesc, ea vrea să umple cumva acest gol.

Întrebare:  Înseamnă că, Creatorul ne dă suferință pe de o parte, dar pe de altă parte El permite drogurile astfel încât să le folosim?

Răspuns:  Depinde de noi să vedem că nici aceasta nu este o soluție.

Întrebare:  Deci drogurile nu vor ajuta la atenuarea întrebării interioare despre sensul vieții?

Răspuns:  În niciun caz.

Din KabTV – „Fundamentele Cabalei”, 1/14/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

KabNet a publicat noul meu articol:

„De ce conexiunea ne face mai fericită chiar dacă suntem mulțumiți de un contact social mai puțin”

Oamenii extrem de inteligenți sunt mai fericiți că au un contact social mai puțin.

Aceasta este o concluzie dintr-un studiu al psihologilor evolutivi Satoshi Kanazawa și Norman P. Li, care au examinat efectele densității populației, frecvența interacțiunilor sociale și a nivelurilor de inteligență în raport cu fericirea oamenilor.

Este un fenomen destul de clar. Putem vedea cum oamenii, care se angajează în domenii specializate, încearcă să se înconjoare numai de orice și oricine se raportează la obiectivele pe care și le-au stabilit.

„Principiul este ca atunci când o persoană dorește să se conecteze cu ceilalți ca mijloc de atingere a scopului vieții – echilibru cu legile naturii – atunci acestă tânjire ghidează persoana să-și descopere locul perfect în sistem.”

Și eu aș fi fericit să stau într-o cameră închis toată ziua cu cărțile și computerul meu și să nu intru în contact cu nimeni. Cu toate acestea, de când am realizat că scopul vieții noastre este să ne corectăm pe noi, înșine, conectându-ne pozitiv cu ceilalți – să transformăm intenția noastră egoistă pentru beneficiul personal într-un scop altruist de a beneficia ceilalți și, prin aceasta, de a realiza echilibrul cu legile naturii – apoi, datorită respectării scopului vieții, fac tot ce pot pentru a ieși din mine și a mă conecta cu ceilalți.

În cazul meu, acest lucru implică oferirea lecțiilor de Cabala în fiecare dimineață și seara, acesta fiind cel mai direct mod de a atrage forța conexiunii în viața noastră. 1000 de studenți ai mei din întreaga lume folosesc aceste lecții pentru a-și crește apropierea unul cu celălalt și cu legile naturii. Ei avansează în legătura lor de la o zi la alta în grupuri de zece – o infrastructură pentru realizarea unei astfel de conexiuni.

În afara lecțiilor, programul meu este plin de programe TV, radio și internet, să scriu articole și postări, să lucrez la cărți și să particip la diverse întâlniri, toate pentru a promova ideea conexiunii umane necesare.

Toată lumea are un loc diferit în sistemul de creație și, astfel, este inutil ca toată lumea să studieze și să răspândească înțelepciunea Cabalei într-un mod atât de intens, chiar dacă opțiunea există pentru cine dorește acest lucru.

Cu toate acestea, principiul este că atunci când o persoană dorește să se conecteze cu ceilalți, ca mijloc de atingere a scopului vieții – echilibru cu legile naturii – atunci acestă tânjire îndrumă persoana să-și descopere locul perfect în sistem. În înțelepciunea Cabalei, aceasta se referă la atingerea rădăcinii sufletului nostru, starea armonioasă finală pe care o putem atinge cu toții.

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→