Suntem separati de Creator doar printr-un mic punct negru in interiorul Luminii infinitului care este vazut ca „existenta din absenta” (Yesh Mi Ain). Asta este de fapt baza intregii creatii, noua realitate „din absenta”. Restul este din „existenta”, de la Creator.

Acest punct este creat de Creator, in timp ce toata „existenta” (Yesh), care este adaugata acestui punct trebuie sa vina de la noi, din efortul propriu. Astfel, la sfarsit, obtinem similaritatea cu Creatorul, adeziunea, nivelul egal Lui.

Pentru inceput, acest punct al creatiei evolueaza in patru stadii ale expansiunii Luminii Directe, prin care aceste patru grade de daruire se strecoara in punctul „din absenta”. Din partea Luminii, nu mai este necesara nicio actiune; este suficient. Restul apare ca reactie a acestui punct care primeste impresii de la Lumina, ii absoarbe proprietatile si astfel poate actiona in felul sau.

Asadar, din lumea Infinitului, din starea in care se amesteca cu Lumina, incepe sa extraga in lumea noastra prin cei zece „Sefirot ai ascunderii” (Sefirot Blima) care absoarbe (Bolim) Lumina inauntru, in interiorul creaturii. Datorita acesteia, creatura creste din punctul opus Creatorului, ajungand la distanta maxima de El, care este vazuta ca„lumea aceasta”.

Aceasta retragere (calitativa si cantitativa) determina toate proprietatile si locatiile. Ca rezultat, fiinta creata nu are calitatea care sa se potriveasca nici in cea mai mica masura cu Creatorul. Credem ca asta inseamna o cadere, o coborare, retragere, intuneric, dar este chiar opusul. Este aparitia naturii noastre, chiar punctul negru creat de Creator!

Aceasta dezvoltare este necesara pentru a arata cat de mult acest puct din „absenta”este opus existentei, a ceea ce exista. Este ceea ce obtinem din aceasta intreaga coborare, cu toate ca nu dintr-o data ci in timp, coboram mai jos si mai jos, dupa care atingem „aceasta lume” si experimentam dezvoltarea egoismului nostru, insemnand sa realizam ca suntem opusi Creatorului. Astfel trecem prin stadiile mineral, vegetal si animal ale naturii, pana cand ajungem la cel mai de jos, „uman”.

Omul devine constient ca este departe si opus Creatorului si astfel reiese ca este rau. Odata ce este constient de rautatea lui, continua sa se studieze pe sine si pe Creator chiar mai mult, la fel ca „avantajul Luminii care vine din intuneric”, si intelege ca este necesar sa se corecteze. Astfel ajunge in adevarata opozitie cu Creatorul.

Cand isi incepe corectia, pe de-o parte incepe sa urce inapoi la lumea Infinitului egalizandu-se pe sine Creatorului. Pe de alta parte, chiar in timp ce face asta, realizeaza cat de opus ii este Creatorului.

Doar la sfarsitul corectiei (Gmar Tikkun), cand se intoarce la punctul initial, Malchut al Infinitului el dobandeste intelegerea, constienta si experienta a ceea ce inseamna existenta (Yesh), proprietatea Creatorului.

Din prima parte a  Lectia zilnica de Cabala  5/8/2011, ”Toti cei care sufera pentru public”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie | Add Comment →