Perceptie fragmentata
Cabala explica cum la inceput a fost creata doar dorinta, a fost umpluta cu placere, cu Lumina. Apoi, pentru a face baza pentru viitorul om, aceasta dorinta a fost sparta in bucati. A ramas aceeasi dorinta dar sparta in numeroase bucati care nu seamana intre ele. Aceste parti sunt complet diferite si nu se percep intre ele ca fiind impreuna, nu se simt una pe cealalta. Ceea ce doreste una este de neinteles pentru cealalta.
Prima stare este numita “lumea infinitului” (∞), iar a doua “spargerea veselor”. Ca rezultat avem sapte miliarde de bucati sparte, imprastiate. Ca imagine par apropiate, dar in realitate sunt separate intern, separate de niste ziduri care nu le permit sa se tolereze unele pe celelalte. Fiecare se simte pe sine, si nimeni nu-si mai aminteste ca mai demult a existat o singura dorinta. Suntem noi in lumea noastra, in diviziunea la care am fost adusi intentionat.
Vasele care odata erau un intreg sunt complet instrainate unele de altele; nici macar nu se ating unele pe altele in senzatiile lor. Unul din vase sunt eu, celalalt esti tu. Si daca dorim sa formam un suflet intre noi (este contruit exact intre noi), trebuie sa creem rezistenta (R) in mijloc.
De ce este nevoie? Deoarece toti doresc sa se bucure pe ei insisi, nimeni nu se gandeste la ceilalti, iar respingerea stapaneste intre noi. Dar daca incepem sa extindem firele unitatii intre noi, daca cel putin nu ne-am dori raul unii altora, atunci ne-am ridica de la gradul nostru egoist la cel de Bina, unde nu imi mai doresc sa te ranesc. Aceasta este neutralizarea egoismului. Daca imi doresc de asemenea sa iti fac bine conform egoului tau, atunci incep sa lucrez la egoul tau pentru a-l umple. Acesta este gradul Keter, gradul iubirii.
Acesta este procesul prin care trebuie sa trecem, sa ne ridicam de la prima treapta a egoismului la gradul Bina, pentru a nu ne mai face rau unii altora, iar mai apoi la gradul de iubire.
Discuții | Share Feedback | Ask a question