Rabash, „Trei Linii:” Înaintea ca unui om să i se acorde ieşirea din iubirea de sine, şi ca el să facă totul pentru a dărui, ceea ce se numeşte Lişma (de dragul Ei), chiar dacă omul studiază diferite lucruri în felul în care sunt, ele sunt numai nume fără comentarii, deoarece omul nu are nicio realizarea a materialele pe care le studiază, deoarece nu ştie nimic despre rădăcinile superioare care sunt numite cu numele Sfinte, sau Sefirot sau Partzufim.

Şi putem învăţa aceste lucruri superioare, numite înţelepciunea Cabala, numai pe calea meritului, deoarece ele pot aduce omului o dorinţă şi pasiunea de a adera la Creator, deoarece acestea sunt lucruri Sfinte, care se referă la nume Sfinte… iar atunci când omul studiază lucrurile superioare pentru a ajunge mai aproape de Sfinţenie, aduce aproprierea Luminii, pe care o vrea din acest studiu, pentru ca el să ajungă să îşi îndrepte toate acţiunile pentru a dărui, iar asta se numeşte munca în pregătire, adică omul se pregăteşte să intre în palatul Regelui şi să adere la El.

Sunt câteva etape în munca de pregătire. În prima faza a studiului, omul ascultă dar nu aude, deoarece nu ştie despre ce este vorba. Toţi termeni despre care vorbesc cărţile de Cabala sunt ascunşi omului – acesta nu îi simte şi nu îi vede; nu se discerne pe el sau mediul lui. Aşa că îşi imaginează că ceea ce aude sunt dorinţele lui.

Nu lucrează cu aceste concepte şi nu le poate discerne, nu poate răspunde la ele, crede că Faraonul este un om care a condus Egiptul, care este o ţară îndepărtată, crede că Creatorul este foarte departe şi că Israel este cineva născut într-o familie de evrei. Îi lipsesc conceptele spirituale corecte, pentru ca să poate simţi imediat o reacţie interioară atunci când le aude.

Dacă aude de o durere în inimă, cap, braţe sau picioare, şi-o imaginează imediat. Simte o recţia la aceste cuvinte, dar termenii de Cabala nu evocă nicio reacţie în el şi, astfel, între timp, studiază fără să îşi atribuie toate acestea. Dar Lumina Înconjurătoarea operează în el şi îl reformează, iar în măsură în care omul face tot ce îi stă în putere, îl aduce mai aproape de lumea superioară.

Principalul lucru este că, la început, omul nu ştie că singura cale de a avansa este de a se supune grupului, învăţătorului şi cărţilor. De fapt, el este ca un copil care trebuie să adere la cei mari, la nivelul superior. Prin asta el scurtează sau prelungeşte timpul. Pregătirea poate dura câţiva ani, până când ajunge suficient de aproape de Lumină şi începe să simtă cum operează Lumina în el şi începe să discearnă fiecare atribut din el. Asta poate dura 20-30 de ani.

Totul depinde de măsura în care omul se poate micşora înaintea învăţătorului, grupului şi studiului, prin toate mijloacele pe care le are. Este perioada de studiu Yenica (infantilă) când omul trebuie să adere şi să fie devotat nivelului superior, atunci când îşi anulează cât de mult posibil mintea şi tot ceea ce ştie. Apoi urmează un stadiu de o mare realizare, când omul începe deja să discearnă aceste atribute în el şi să experimenteze urcări şi coborâri.

În cea de a treia fază el înţelege deja că cel care evocă în el aceste urcări şi coborâri este Creatorul, deoarece El îi spune, „Vino la Faraon!” Creatorul este întodeauna de partea dreaptă iar Faraonul este pe cea stângă, iar omul este lăsat între aceste două forţe, în mijloc. Dar până când acest lucru este cu adevărat revelat în om, el poate numai să ghicească că aceasta este calea, conform cu propriile reacţii. În cele din urmă el ajunge la disperare, deoarece nu poate ieşi din el însuşi spre liberate, de sub dominaţia Faraonulu; iar apoi i se acordă mântuirea.

După aceea drumul nu devine mai uşor. Omul vede pur şi simplu în mod diferit ceea ce i se întâmplă pe drum. Mântuirea vine ca o oportunitatea de a dărui, de a urca deasupra sa şi de a munci, în ciuda sentimentelor interioare neplăcute.

Astfel avansează, iar avansarea sa este determinată de re-evaluarea valorilor sale.
Din pregătirea pentru  lecţia zilnică de Cabala 11/15/12

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Perceptie | Add Comment →