Există o singură ființă creată și aceasta este dorința de a primi. Această dorință de a primi recepționează diferite impresii de la Lumina care a creat-o ca pe „ceva din nimic”. Aceasta înseamnă că, în dorință, sunt impregnate diverse fenomene care o împart în cinci părți: rădăcina, prima parte, a doua, a treia și a patra. Dorința simte doar ceea ce se întâmplă în interiorul acestor părți și în relațiile dintre ele, nimic mai mult.

Toate schimbările pot avea loc doar în interiorul acestei dorințe de a primi, în funcție de modul în care își simte ea părțile componente: în ce măsură sunt ele conectate, cât de mari sau cât de cuprinzătoare sunt ele, etc. În mod corespunzător, realitatea percepută de către dorință este stabilizată și este alcătuită din ceea ce intră în interiorul dorinței.

Dorința poate exista chiar și atunci când ea însăși nu se percepe, ca și cum, doar subconștientul este activ la ea. Această situație se poate datora faptului că dorința se percepe deja ca fiind o realitate care simte. Se poate datora faptului că se percepe și pe ea și pe ceilalți ca pe o realitate care simte.

În plus, dorința se poate percepe pe ea însăși și pe ceilalți, iar ceilalți se pot simți pe ei și pe alții. Prin urmare, ea atribuie acestora o parte din propria sa percepție și simțire. Copiii mici și oamenii neevoluați nu pot vorbi despre asta.

Dar, într-un mod sau altul, totul se petrece în interiorul dorinței de a primi, iar această dorință are mai multe niveluri de simțire.

La nivelul “acestei lumi,” ea simte propria ei existență și, deasemenea, apropierea sau depărtarea de ceilalți. Imaginea este creată în interiorul ei de către cele cinci simțuri: vedere, auz, gust, miros și pipăit. Dacă restricționăm aceste simțuri, dorința nu va mai simți nimic.

Acum ar trebui să subliniem simțul tactil – nu este vorba doar de a atinge ceva, ci despre perceperea fizică a eului, care este alcătuită din anumite părți care vin în contact cu aerul, etc. Așadar, dacă separăm aceste cinci simțuri, ființa creată dispare. Din afară, pare că dorința există, dar nu simte nimic, ceea ce înseamnă că ea nu are nici un sentiment, realizare și, în fapt, nici o existență.

Prin urmare, munca noastră se desfășoară în interiorul dorinței. Nu putem dobândi nimic mai mult, decât cele cinci părți ale sale, dar le putem îmbunătăți. Principalul lucru este să înțelegem – ceea ce simțim este propria noastră emoție precum și fenomenele care trec prin noi.
Din partea a patra a lectiei zilnice de Cabala 6/15/12, “Esenta intelepciunii Cabala”

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie | Add Comment →