Pentru inceput, trebuie sa o relatie descrisa « Nu fa altuia ce tie nu-ti place », urmat de « Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti ». Noi trebuie sa determinam doar cine este « aproapele » (prietenul), cine sunt eu, si ce « face » inseamna. Trebuie sa aiba legatura cu actiunile legate de prieten, trebuie sa atinga o forma tangibila in aceasta lume, si in intreaga rasa umana.

La sfarsit,  astfel de relatii vor fi dezvaluite intre oameni, care pot fi numiti lumea infinitului, si va insemna corectarea finala (Gmar Tikkun). Aici, in aceasta sfera numita Pamant, printre aceste corpuri animate, vom stabili relaiile care vor fi numite sufletul nostru infinit.

Cand ajungem in acel punct, vom fi intr-o alta lume. Acolo nu va mai fi nevoie sa experimentam toata aceasta materialitate, si se va dizolva din perceptia noastra. Chiar si acum, exista doar in perceptia noastra, in timp ce aceasta realitate este doar imaginata.

Acesta este singurul scop al existentei pe pamant. Acesta este locul in care totul se intampla.

Inainte de prabusirea Templului cand oamenii au trait in spiritualitate, ei nu au trait cu adevarat intr-o alta diminesiune sau galaxie. Este adevarat totusi, ca interior ei au trait intr-o alta dimensiune cu o atitudine diferita. Totusi, impreuna cu asta, aceasta lume, stadiul mineral, vegetativ si animat au existat si toata lumea a trait o viata normala. Ei au cresut vite, au avut grija de proprietati, au crescut copii, au avut servicii si au platit taxe.

Totusi, relatiile intre ei au fost spirituale  deoarece toti au trait in daruire reciproca si au pastrat-o in felul in care au putut mai bine. Fiecare persoana a fost importanta pentru abilitatea sa de a darui. Judecata s-a bazat pe acelasi principiu : vazand cat de mult rau o persoana a adus societatii si cum s-a dezvaluit dintr-o data dorinta sa egoista.

Acesta a fost drumul poporului lui Israel, pe care Abraham i-a scos  din Babylon, au trait pana la a doua prabusire a Templului. Acum, in grup, trebuie sa actualizam ceea ce intelepciunea Cabalei ne invata in practica, insemnand ca relatiile noastre interne ar trebui sa se bazeze pe dragoste si unitate, in asa fel incat sa putem trai ca un « singur suflet ».

Nu are nimic de-a face cu apropierea exterioara. Nu avem nevoie de fapt sa mancam din aceeasi farfurie, sa locuim in aceeasi casa, si sa avem o gospodarie comuna. Este vorba despre relatiile interne.
Din partea a 4a a Lectiei zilnice de Cabala1/12/11, “Calitatea intelepciunii ascunse a Cabalei – in General”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie | Add Comment →