Perceptia realitatii, dupa cum ne invata intelepciunea Cabalei, este foarte subiectiva. Realitatea este perceputa doar in raport cu noi si organele noastre senzoriale. Dar in afara lor nu exista realitate. Primim ca o imagine pe ecranul localizat in partea posterioara a creierului nostru, ca si cand realitatea exista facand abstractie de noi, in afara.

Asa cum Zohar explica, vad parti din dorinta mea de primi de la gradul care difera de Lumina, pana la gradul in care dorinta mea de a primi variaza  la atributul de a darui, cel care  caracterizeaza Lumina.

Dorinta noastra colectiva, de creatura singura, a fost initial in starea de „Infinit”. Apoi a coborat de la proprietatea de „Infinit” la cea de „lumea noastra” experimentand spargerea, insemnand a-i schimba proprietatea de la daruire la receptie.

Prin spargere, acest mare suflet s-a divizat in 600,000 suflete individuale si apoi intr-o multitudine de parti care au sfarsit in „lumea noastra”, proprietatea  egoista. De aceea simtim ca suntem multi, desi este  adevarat ca fiecare vede doar parti ale sufletului sau.

Invatam ca sufletul este cuprins de cei 10 Sefirot. Ei sunt divizati in GE (Galgata ve Eynaim) si AHP (Awzen, Hotem, Peh). GE contine Sefirot de la Keter, Hochma, Bina, Hesed, Gevura si Tifferet, care sunt vasele (dorintele) de a darui, unde AHP contine Netzah, Hod, Yesod si Malchut, vasele de receptie.

Reiese ca eu percep realitatea prin scopul acestor vase sau dorinte. Ce percep prin GE este pe mine insami, „Eu” al meu si ce percep in AHP este iluzoria, externa lume pe care o vad in afara mea.

In esenta, am experimentat indepartarea interna a vaselor din GE si AHP. Percep dorinta mea cea mai mare care se presupunea ca ma aduce la cea mai mare placere ca fiind straina, ca voi toti, de exemplu. Voi toti sunteti vasele lui AHP al meu. Experimentez „Eu” singur, si totul este asociat mie in GE al sufletului meu. In egoul meu, eu sunt constant preocupat de catre aceasta parte in mod special, si toate calculele cer beneficiul meu personal.

Percep partea care se refera la AHP ca si complet straina mie. Mai mult, doresc sa o folosesc in orice in orice fel atat timp cat imi poate folosi. Deci, pare ca in mod constant incerc sa pacalesc, sa mint, sa fur de la mine, dar nu sunt nici constient si nici nu simt asta.

Mai tarziu, cand persoana incepe sa discearna ajunge la o mare dezamagire. De aceea metoda Cabala inainte de orice altceva, vorbeste despre nevoia de unitate, cu toate ca nu se intampla in plan corporal (intre mine si tine). Intreaga metoda se refera la necesitatea de a ne uni si corecta sufletele, insemnand ca trebuie sa unesc aceste doua parti din perceptia mea.

Deci acum, ce vad in afara mea si experienta dinauntrul meu, aceste doua parti trebuie sa devina un intreg. Apoi vom vedea cu adevarat ca nu exista nimic altceva decat persoana, si ceea ce observ inauntrul si in afara mea este „pe mine”, pe „eu”, sau dorinta mea de a primi.
Din Lectia 2, Congresul Mondial de Kabbalah  2010, 11/9/10

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie | Add Comment →