Dr. Michael Laitman într-o conversație cu Oren Levi și Yael Leshed-Harel

Rezumat :

Sunt zile și nopți în natură ; există luni și ani, dar nu există nicio săptămână în natură. De fapt, poporul lui Israel a adăugat ideea de  săptămână. Pornind de la primul om care a descoperit forța superioară, până la ultimul om care va descoperi acest lucru, 6000 de ani mai târziu, acesta este momentul care simbolizează cele șase zile ale săptămânii. Al șaptelea mileniu simbolizează starea corectată, în corespondență cu care Sabatul va veni in lume. Esența corecției este trecerea de la egoism la a iubi prietenii ca pe tine însuți, prin Lumina care Reformeaza.

Prin distrugerea celui de-al doilea Templu, doar forma exterioară a obiceiurilor Sabatului ne sunt lăsate și nimic mai mult. Sabatul spiritual este Sabatul de la sfârșitul corecției, atunci când suntem toți ca un singur om într-o singură inimă, aderând la Creator. Dacă noi nu ne angajăm în corectarea ego-ului, nu avem nimic mai mult decât o impresie psihologică a Sabatului. Dar, o persoană care se corectează descoperă sistemul a șase forțe  de corectare si starea de Sabat la sfârșit, ceea ce înseamnă un ciclu. Noi nu lucrăm în Sabat, pentru că în această stare spirituală ne-am terminat corecția. Alte națiuni au copiat structura săptămânii de la noi și a stabilit propria lor zi de odihnă.

Zilele de lucru simbolizează angajamentul nostru cu ego-ul, care este împărțit în șase părți pe care le avem pentru a ne corecta, în timp ce Sabatul simbolizează starea de corectare, iar acest lucru provine din corectarea obiceiurilor. Dar obiceiurile actuale nu corectează ego-ul. Toate obiceiurile evreiești sunt ramuri corporale care fac rădăcina spirituală sa corecteze înclinația rea în dragoste.

Primul om (Adam HaRishon) a descoperit forța superioară pentru prima dată în urmă cu 5,776 ani, cu toate că au existat mai multe generații înaintea lui.

Din emisiunea KabTV  „Viata Noua nr. 699 – Sabatul, ziua de odihnă,” 3/8/16

Filed under: Criza, globalizare, Perceptie | Add Comment →