Dacă vreau să progresez în spiritualitate, atunci trebuie să-mi transfer în fiecare secundă toate sentimentele, atenția și dragostea, prin intermediul grupului de zece, către Creator.

Și chiar dacă nu simt nicio dorință pentru asta, tot încerc să o fac artificial. Este ca o familie care a adoptat un copil și încearcă să-i acorde cât mai multă atenție, deși încă nu s-au atașat de el cu inima și îl simt ca pe un străin. Și totuși, depun tot mai multă energie  până când încep să-l simtă ca pe un adevărat membru al familiei. Cu cât pun mai multă inimă și grijă în acest copil ciudat, îl îngrijesc zi și noapte, cu atât îl simt mai mult ca al lor. Le place efortul depus pentru că face parte dintre ei.

Așa trebuie să acționăm în raport cu Creatorul. Punând din ce în ce mai multă atenție și eforturi de la dorința mea de a primi plăcere la dorința de a dărui Creatorului, îl construiesc. De aceea se spune: „M-ai făcut pe Mine”. Se pare că Creatorul îmi devine drag pentru că eu L-am făcut cu drag. Creatorul devine binele care face bine pentru că vreau ca El să fie așa. Fac totul cu propriile mâini și așa avansez și construiesc Creatorul. Prin urmare, Creatorul este numit „vino și vezi” (Bo-Re) pentru că trebuie să ajungi la această revelație depunând mult efort. Și atunci voi vedea ce am făcut și mă voi bucura de ceea ce am făcut.

În caz contrar, este imposibil să-l dezvăluim pe Creator. Lucrăm pentru a ne modela într-o ființă umană, dar îl modelăm și pe Creator în același mod.

Construim forma celui superiorului din dorința noastră de a primi plăcere, iar Creatorul o umple cu puterea dăruirii și a iubirii. Cu cât depun mai mult acest efort, ca într-un copil adoptat, cu atât îmi construiesc imaginea în El, forma mea corectată, care va fi umplută cu spiritul de dăruire și iubire și va fi numită „vino și vezi”, adică , Creatorul.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabală din 21.01.2021, „Ibur (Concepție)”

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →