Să ajungem la nevoia de rugăciune

Există oameni care obișnuiesc să se roage și sunt aceia care nu s-au rugat niciodată și nu sunt obișnuiți să gândească despre ei ca depinzând de o Forță mai înaltă, de credință. Dar, pentru cel care studiază Înțelepciunea Cabala, toate aceste diferențe devin nesemnificative. Acesta nu se mai raportează la rugăciune ca la o activitate obișnuită, familiară lui din copilărie. Studiul duce omul prin tot felul de stări care îl curăță de confuziile anterioare. Acum el înțelege că nu are nicio conexiune cu Creatorul și toate cerințele lui au fost artificiale.

Îi ia mult timp până când începe să simtă că nimic nu-l ajută pe om să avanseze, să înțeleagă, să simtă și să se conecteze cu Sistemul Creației. Nu contează cât efort investește în colegii de studiu (prieteni) și în studiu, fiindcă nimic nu ajută. Omul înțelege din ce în ce mai clar că toată neajutorarea lui și toate încercările îl duc la o singură concluzie: „Numai dacă mă ajută Creatorul voi fi capabil să fac ceva și să ies din această stare”.

Numai Creatorul mă poate ajuta, nimeni altcineva, nici chiar eu, însumi. Cu ajutorul tuturor mijloacelor am reușit să trec prin diferite stări, urcări și coborâri, să experimentez tot felul de simțiri pentru a înțelege în cele din urmă că nimic nu mă va ajuta în afară de Creator. Aici ajung cu adevărat la nevoia de rugăciune. Dacă nu mă ajută Creatorul, atunci nimic nu o va face. Deci, ce trebuie să facă omul pentru a obține ajutorul Creatorului? Cum mă pot convinge că ajutorul de Sus va veni numai dacă voi ajunge la cererea corectă la care Creatorul să răspundă? Asta este ceea ce ne învață Cabala: cum și ce să cer și cum să mă pregătesc astfel ca cererea să aducă ajutorul Creatorului. (Minutul 0:20)

Rugăciunea este munca în inimă. Inimă decide toate dorințele și creierul doar ajută la realizarea lor, la ordonarea lor. Munca în inimă înseamnă aranjarea dorințelor în așa fel încât ele să fie gata să se schimbe.

Aceasta este muncă deasupra rațiunii. Dacă te rogi pentru ceea ce știi, atunci este o rugăciune egoistă a unui om al acestei lumi și, de aceea, nu cauzează nicio schimbare semnificativă în tine. Orice animal se roagă, fiindcă rugăciunea este simțirea unei lipse în toți atomii, în toate moleculele și în tot corpul. Creatorul este cel care a creat inițial această lipsă; El, însuși este complet și, de aceea, a creat o creatură care simte o lipsă.

Adevărata rugăciune nu vine din lipsurile (nevoile) create în noi de Creator, adică, din lipsa de bani, de sănătate și din alte probleme pe care Creatorul le-a trezit în fiecare din noi. Vedem că toată lumea suferă din cauza unui anume fel de lipsă, fiindcă materia Creației este dorința de primire căreia îi lipsește împlinirea.

Dar, creând o astfel de creatură, Creatorul a vrut ca omul să ceară să fie ridicat, astfel ca el să nu rămână în interiorul dorinței, cerând umplerea ei, ci să se ridice la un grad mai înalt, peste aceste lipsuri. (Minutul 11:10)

Din Lecția zilnică de Cabala din 8/07/19 – Rugăciunea

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed

Articolul precedent: