De pe pagina mea de  Facebook Michael Laitman 6/16/19

„Noi, toți, respingem afirmația înșelătoare că BDS (miscarea Boycott, Divestment and Sanctions este o campanie condusă de palestinieni, care promovează diverse forme de boicot împotriva Israelului) și, ca atare, este antisemită și susține că boicoturile sunt un instrument legitim și non-violent de rezistență”.

240 academicieni israelieni și evrei au semnat o scrisoare deschisă prin care cheamă guvernul german să anuleze proiectul de lege care stipulează că mișcarea de boicotare este antisemită.

Într-o scrisoare postată pe site-ul BDS, de asemenea, aceștia invită guvernul german să „mențină finanțarea directă și indirectă a ONG-urilor israeliene și palestiniene, care contestă ocupația israeliană”.

Dar ce face ca evrei rezidenți, educați, rezonabili, care trăiesc în Israel, să-și exprime o solidaritate profundă cu organizațiile care delegitimizează și întinează țara lor? Cum își imaginează ei viitorul?

Este binecunoscut faptul că în toate organizațiile internaționale, în special cele care lucrează împotriva poporului evreu și a statului Israel, cum ar fi BDS, există evrei și foști muncitori israelieni.
De fapt, ei sunt cei mai mari antisemiți. Aceasta este calea lor de a evita misiunea lor adevărată și de a se disocia de rădăcinile lor spirituale. Unii dintre ei chiar cred că, dacă sunt asimilați, ei vor scăpa de „gena evreiască”, care este încorporată în ei.

Cu toate acestea, potrivit Cabalei, acest lucru este imposibil. Evreii vor rămâne pentru totdeauna evrei. Ei poartă o rădăcină spirituală, care este dincolo de biologia lor.

Când un evreu simte o ură în creștere faţă de această situație incontrolabilă, care îi împiedică libertatea de a alege cine este, el dezvoltă ură față de esenţa de a fi evreu. O ură pe care el nu şi-o poate explica, însă este destul de puternică pentru a-l motiva să acționeze agresiv împotriva poporului evreu.

De aceea, unii dintre ei se simt defavorizaţi și stresaţi de antisemitism – sau mai degrabă de anti-israelism – și, pentru a scăpa de ura față de asta, trăiesc în diferite țări din întreaga lume, încercând să ascundă identitatea lor evreiască.

Indiferent dacă sunt constienţi sau nu, ei devin treptat “haterii”(cei ce urăsc) evreilor. Și există și alții care, în loc să plece din Israel, continuă să-și câștige existența, să studieze și să învețe în Israel; totuși în inimile lor simt respingere pentru acest loc. Aceștia sunt cei care vor semna o scrisoare de susținere a unei organizații anti-semite, din biroul lor cu aer condiționat, din spatele zidurilor unei instituții academice israeliene.

Fiecare persoană se poate exprima după cum consideră potrivit, dar nu împotriva distrugerii celuilalt. Libertatea de expresie trebuie acordată oricui care cere pacea, dar nu prin mijloace de negare și anihilare. Cu siguranţă, nu prin mesaje antisemite, fiindcă ne-am umplut de ele.

Dacă academicienii sunt preocupați de soarta Statului Israel, atunci ar face bine să deschidă cărțile de istorie și sursele autentice ale poporului evreu și să investigheze rolul poporului evreu din vremurile trecute până în prezent. Pentru a rezuma pentru ei: rolul evreilor este să fie „o lumină pentru națiuni”. Evreii poartă metoda de conectare a întregii omeniri, dar nu au conștiința rolului lor sau a poverii responsabilității lor față de lume.

Când evreii se vor uni și vor răspândi sistemul conexiunii umane cu lumea, antisemitismul se va risipi și toate boicoturile, demonstrațiile și acuzațiile împotriva evreilor vor dispărea. Mesajul este simplu: mai degrabă decât să ne alăturam semnării unor declarații, trebuie să ne unim inimile și să fim ca unul.

Filed under: Spiritualitate | Add Comment →