Lumina și dorința sunt complet opuse între ele în esența lor, însă prin dezvoltarea dorinței, ele trebuie să ajungă la similaritatea de formă și adeziune. În acest proces, ele se manifestă ca o line și un cerc.

Relația dintre Creator și creație, lumină și dorință, forțele dăruirii și primirii, se dezvoltă în patru etape care coboară de la Creator. Asta se numește „linie” deoarece această săgeată este foarte precisă, constrânsă și sub controlul complet de Sus, care coboară spre creație. Creațiile însele sunt ca un „cerc”, deoarece ele sunt sub sclavia completă a dorinței lor de a se bucura și trebuie să se transforme de la sclavii Faraonului la lucrătorii Creatorului. Iar conexiunea lor cu Creatorul, cu lumina, se schimbă de la o extremă la alta.

Influența luminii asupra unei dorințe, a Creatorului pe creație, face o linie directă, ca o țeavă pe care Israel trebuie să o construiască din el, însuși: o parte a dorinței create de Creator, care are abilitatea de a face un canal de lumină din ea, însăși. Cealaltă parte a dorinței nu are nicio asemenea abilitate, deoarece nu are proprietăți să devină ca lumina. Prin urmare, tot ceea ce poate să facă este să aștepte ca lumina să vină.

Rezultă că dorința are două părți: activă și pasivă. Partea activă avansează spre similaritatea cu Creatorul și are abilitatea de a înțelege scopul creației, rolul ei în creație și abilitatea de a își îndeplini rolul. În timp ce partea pasivă a dorinței generale este incapabilă să facă asta.

Partea superioară a dorinței care lucrează pentru Creator, adică Israel, de fapt trebuie să fie cea mai rea, cea mai egoistă și opusă Creatorului. Atunci este cel mai probabil să își simtă opoziția și să aibă nevoie să se schimbe. Cealaltă parte nici nu reacționează, nici nu se străduie să se apropie de lumină, iar acest spectru include toate cele „70 de națiuni ale lumii”.

Israel este chiar în vârful dorinței cu cel mai mare egoism. Prin urmare, ei sunt mai vicleni, inteligenți, corupți și simt mai puternic vasta lor diferență față de forța superioară, decât alte națiuni. Asta îi ajută să obțină realizări mari în viața corporală cu banii, faima și cunoașterea lor.

Rezultă că poporul ales din întregul univers, precum crema de cultură sau ca trecuți printr-o sită, ca cei mai mari egoiști care sunt conștienți de răul lor, se organizează într-un grup care lucrează la apropierea de Creator. Ei vor să elimine opoziția lor față de Creator și să obțină similaritatea cu El, astfel transformându-se într-un canal pentru transmiterea influenței Creatorului în întreaga lume.

Aici sunt două opuse la lucru, așa cum se întâmplă deseori în legile spirituale, iar noi frecvent observăm asta și în lumea noastră. Trebuie să o vedem ca un singur sistem întreg al creației și că noi continuăm să înaintăm cu ea ca un întreg, deoarece noi trăim în era finalului corecției, în generația Mesia (Mashiach).

Lumina care trece prin Israel, la națiunile lumii, trage (Moshech) întreaga dorință egoistă spre corecție. Prin urmare, noi toți, care avem o dorință trezită să revelăm Creatorul, trebuie să înțelegem misiunea noastră și rolul nostru de a deveni canalul spiritual pentru lume. Sunt alte grupuri care studiază Cabala, însă aici noi vorbim despre grupul Bnei Baruch, al cărui misiune este să devină canalul spiritual capabil să accelereze corecția colectivă și, făcând asta, să aducă încântare Creatorului.1

Din lecția zilnică de Cabala 11/1/19, „Bnei Baruch” – Țeava spirituală pentru lume” (Pregătire pentru congresul din Bulgaria)

1 Minutul 0:40

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →