Michael Laitman, pe Quora: „Care sunt lecțiile învățate din Jocul Calamarului?”

Scenaristul și regizorul filmului Jocul Calamarului au declarat că „așa este lumea noastră”, în legătură cu scenariul în care oamenii devin dispuși să ucidă alți oameni dacă sunt supuși unor condiții în care este vorba fie de viața lor, fie de viața altora.

Eu aș merge mai departe: lumea noastră este mai rea decât cea prezentată în Jocul Calamarului. În lumea noastră, dorim să-i ucidem pe alții fără să jucăm un joc pentru a face acest lucru, știind dinainte că îi vom ucide, și nu așa cum se întâmplă în Jocul Calamarului, unde jucătorii sunt de acord să joace un joc în conformitate cu anumite reguli.

Dacă ar fi să eliminăm filtrele care umbresc relațiile umane, am vedea că ne omorâm unii pe alții. Imaginați-vă, de exemplu, fenomenele oribile pe care le-am vedea dacă gândurile tuturor ar fi dezvăluite. Din fericire, însă, am primit darul de a putea să ne păstrăm fiecare gândurile pentru noi înșine, astfel încât să fim scutiți de o astfel de viziune teribilă.

Principala lecție pe care Jocul Calamarului ar putea să ne-o ofere este o viziune asupra modului în care funcționează natura umană: fiecare dintre noi prioritizează beneficiul propriu în detrimentul a orice altceva, până la punctul de a ucide alți oameni dacă suntem puși într-o situație în care este vorba fie de noi, fie de ei. Cu toate acestea, o astfel de lecție este doar o mică parte din ceea ce avem cu adevărat nevoie să învățăm astăzi: necesitatea de a ne transforma natura, astfel încât să acordăm prioritate conexiunii pozitive între noi și cu natura. Cu cât ne dezvoltăm mai mult fără să trecem printr-o astfel de transformare fatală, cu atât mai mult vom suferi; și cu cât mai repede vom lua măsuri pentru a ne transforma natura pentru a ne conecta în mod pozitiv unii cu alții, mai presus de egocentrismul nostru, cu atât mai repede vom experimenta o nouă lume armonioasă și pașnică.

Prin urmare, principala concluzie din Jocul Calamarului, care arată răutatea naturii noastre egoiste, ar trebui să fie pusă în paralel cu un efort serios care să clarifice ce este natura umană, cum funcționează, de ce creăm astfel de spectacole și dacă acestea descriu corect condiția noastră. Vom fi capabili să înțelegem că ne uităm la Jocul Calamarului și la forme similare de artă și divertisment pentru că ele portretizează calitățile egoiste care alcătuiesc natura noastră actuală.

Totuși, o astfel de vizionare ar trebui să fie însoțită de o explicație a necesității de a schimba această natură, dacă vrem să ne orientăm viețile către un curs pozitiv, o lume a fericirii, echilibrului și păcii. Atunci, în loc să ne identificăm cu egoul nostru, vom începe să vedem atitudinile noastre egoiste față de ceilalți ca pe niște măști care ne ascund o viață mult mai bună, și vom începe să simțim dorința de a ieși din starea noastră egoistă și de a dezvolta o atitudine complet diferită față de ceilalți, față de natură și față de viață în general.

Bazat pe videoclipul „Cum portretizează Jocul Calamarului natura umană” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman și Semion Vinokur.

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →