Un joc pare un subiect frivol. Dar dacă un joc este mijlocul de a crește de la nivel animal la nivel uman, atunci se dovedește că este cel mai important lucru în dezvoltarea noastră, în societatea umană.

La urma urmei, îi învățăm pe copii prin jocuri, creștem oameni de la starea de animal pentru a fi potriviți pentru societate și pentru timpul în care trăiesc; îi învățăm să aibă atitudinea corectă față de lumea din jur și față de oamenii de lângă ei. Toate acestea determină gradul de om.

Prin urmare, cel mai important lucru este să joci, să studiezi și să adaptezi o persoană la lume. Și cu atât mai important este educarea unei persoane și alinierea ei cu lumea superioară, care se mai numește și joc. Și trebuie să o tratăm ca pe cea mai serioasă ocupație.

Dacă ne construim corect relația cu lumea superioară sau mai bine zis cu Creatorul, atunci ne apropiem de El. Și pe parcurs, Îl studiem, Îl înțelegem, intrăm în conexiune cu El, într-o comunicare reciprocă, până când ne contopim cu El și ajungem la echivalența deplină de formă cu El.

Prin urmare, cuvântul joc pare frivol, dar de fapt, este cea mai serioasă ocupație. Toate schimbările pe care vrem să le facem în lume depind doar de schimbarea noastră prin joc. Nimic nu se schimbă în afara noastră, ci doar în percepția noastră.

Lumea este senzația mea. Iar jocul este mijlocul prin care putem face cu ușurință modificări interne pentru a nu ne pierde drumul și de fiecare dată trecem la un nivel de percepție nou, din ce în ce mai avansat.

Este posibil ca stările viitoare să nu mă atragă prea mult, pentru că trebuie să-i iubesc pe cei pe care îi urăsc acum, sau măcar îmi sunt indiferenţi. Și trebuie să mă comport altfel decât înainte, să obțin calități și gânduri noi, să le prefer pe unele și să le resping pe altele. Pentru a face acest lucru, am nevoie de exerciții pe care eu însumi trebuie să mi le atribui și să le parcurg, adică să le joc.

Trebuie să stabilesc în permanență prin ce stări doresc să trec; adică trebuie să-mi aduc dorințele și gândurile, egoismul în stări noi. În înţelepciunea Cabala, studiem cum să construim jocuri prin care vom crește. Și cel mai important joc este în grup.

Cu ajutorul jocului, putem trece de la o stare confortabilă la astfel de stări care nu ni se par foarte plăcute: a dărui, a iubi, a ne conecta. Aceste stări se vor transforma de la nedorite la dezirabile, de la respingere la atracţie, de la urâte la iubite. Toate schimbările au loc datorită faptului că ne imaginăm în noi stări, construim sisteme și ne schimbăm treptat și ne transformăm în oameni noi.

Ceea ce părea dezgustător: dăruirea, iubirea, implicarea, par acum cele mai atractive și mai bune. Ceea ce a fost urât și respins devine de dorit și suntem gata să facem orice pentru a obține o nouă stare.

Jocul este o tranziție de la starea actuală la starea dorită sau chiar încă nedorită. Mijloacele de a trece de la stare la stare se numesc un joc în care trebuie să fiu expert, și în care să-mi îmbunătățesc abilitățile de fiecare dată.

Și dacă mă schimb cu acest joc, atunci întreaga lume se schimbă ca urmare a acestuia. Încep să-mi schimb prioritățile și să evaluez totul diferit în funcție de schimbările mele. Prin urmare, printr-un astfel de joc, nu mă acomodez cu lumea ci schimb, corectez și îmbunătățesc lumea.

Dacă putem juca pentru a ne schimba stările, atunci acesta este cel mai eficient mijloc de a atinge scopul și este în centrul întregii noastre munci.

Creștem ca niște copii – pe măsură ce cresc, lumea lor se schimbă. Nu te poți considera un adult și nici subiect al schimbării. Dimpotrivă, dacă ne schimbăm constant, vom vedea cum lumea se schimbă constant. Prin urmare, vom rămâne întotdeauna copii, tineri și plini de viață, în continuă schimbare și înaintare.

Prin urmare, jocul este cel mai important mijloc de a atinge scopul creației, de a se aduce la echivalența de formă cu Creatorul, adică de a fuziona cu El. Jocul include educație, studiu, exerciții teoretice și practice și tot felul de conexiuni.

Cel mai important lucru este să căutăm mijloace care să ne ajute să ne schimbăm, să verificăm în permanență dacă viziunea mea asupra mediului, eu și scopul creației s-au schimbat de ieri. Ce s-a schimbat exact în mine în raport cu prietenii mei, grupul de zece? Deci jocul devine foarte important pentru o persoană.

Copiii se joacă tot timpul. Și apoi creștem și nu ne mai jucăm. Visăm să fim adulți, dar asta înseamnă doar încetarea dezvoltării. Din punct de vedere al dezvoltării, devenim morți. Prin urmare, trebuie să rămânem tineri în spirit, adică să ne schimbăm tot timpul, să jucăm la un nivel superior față de prezent și, astfel, să avansăm din ce în ce mai mult.

În viața de zi cu zi, încercăm să le cumpărăm copiilor jocuri educative care le extind orizonturile și le stimulează creșterea. În același mod, în munca spirituală, trebuie să căutăm întotdeauna prin ce putem crește. Iar instrumentul principal sunt articolele cabaliștilor și implementarea lor în grupul de zece unde ne evaluăm progresul: cu cât ne apropiem unul de celălalt, cu atât suntem mai aproape de Creator.

Trebuie să ne dăm exemplu reciproc în acest joc și să ne trezim, pentru a ne uni în cele din urmă, astfel încât toate inimile să se contopească în centrul grupului de zece și vom ajunge la primul nostru grad spiritual.

În lumea materială, jocul este considerat frivol, dar în lumea spirituală, dimpotrivă, este cea mai serioasă activitate. Avansăm și creștem jucând următoarea stare și străduindu-ne să o realizăm.

Întreaga noastră viață este un joc. La urma urmei, Creatorul, inițial ne-a aruncat afară din sistemul Său și trebuie să ne jucăm pentru a ne întoarce acolo și a deveni Adam, adică un singur om cu o singură inimă.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 1/3/21, “Jocul”

Filed under: Grupul de zece, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →