Noul meu articol pe Linkedin “Ciclul vicios al succesului și al urii”

Noi evreii am avut întotdeauna succes, cu mult peste proporția noastră în populația lumii. Același lucru este valabil și pentru Israel, statul evreu. Suntem lideri mondiali în tehnologie, în medicină, în dezvoltarea și fabricarea de armamanet și arme sofisticate și chiar excelăm în agricultură și soluții pentru apă.

În străinătate, evreii se află în fruntea industriei financiare americane și nu numai în America. Mulți actori și comici celebri sunt evrei, noi strălucim în politică, drept și, dacă te uiți la lista laureaților Premiului Nobel de-a lungul anilor, vei găsi acolo un număr enorm de evrei.

Există un motiv foarte bun pentru care lumea este în mare parte neimpresionată de realizările noastre și, atunci când o face, le împiedică. Aceste realizări nu sunt ceea ce vrea lumea de la noi. Dacă ar fi, ne-ar mulțumi, dar nu. Lumea așteaptă ceva total diferit de la evrei: oricât de puțin probabil pare, lumea se așteaptă de la noi să proiectăm unitatea și nimic altceva.

Ai crede că, din moment ce am contribuit atât de mult la lume, lumea ne-ar aprecia. Nu. De fapt face opusul: învinovățește industria noastră a armamentului că a început războaie și pe finanțatorii dintre noi că au provocat crize financiare și că au luat banii oamenilor. Lumea ne învinuiește că răspândim valori proaste prin industria de divertisment și că manipulăm politicienii în favoarea Israelului. Și cel mai recent, lumea ne învinovățește că am vaccinat atât de repede populația israeliană în loc să administrăm vaccinul palestinienilor. De ce nu ne apreciază lumea? De ce ne urăşte?

Există un motiv foarte bun pentru care lumea este în mare parte neimpresionată de realizările noastre și, atunci când o face, le împiedică. Aceste realizări nu sunt ceea ce vrea lumea de la noi. Dacă ar fi, ne-ar mulțumi, dar nu. Lumea așteaptă ceva total diferit de la evrei: oricât de puțin probabil pare, lumea se așteaptă de la noi să proiectăm unitatea și nimic altceva.

Atenția globală pe care statul evreu și poporul evreu o primesc în mod constant au o rădăcină foarte profundă. Strămoșii noștri au venit din toate acele națiuni, care acum ne observă fiecare mișcare. Nu avem o rădăcină comună; strămoșii noștri provin din numeroase triburi și popoare din toată vechea Semilună Fertilă. Acești oameni erau adesea dușmani asumaţi, dar sub conducerea lui Avraam, au construit un grup solid și o coeziune unică, ce nu a mai fost atinsă niciodată înainte sau după, cu excepția evreilor. Descendenții lui Avraam și-au dezvoltat și rafinat unitatea până au reușit să transforme oameni complet străini, care se urau reciproc, într-o națiune unită.

Pentru a realiza o astfel de unitate miraculoasă, ei au trebuit să formeze o conexiune mai puternică decât a realizat vreodată orice națiune și acea unitate a transformat un mic grup într-o putere formidabilă. Conducătorii celor mai puternice națiuni i-au respectat întotdeauna pe evrei, le-au dat libertate și i-au lăsat să se conducă singuri. Babilonienii, grecii și romanii i-au lăsat pe israeliți să se conducă singuri în Israel. Ei au cucerit Israelul și s-au amestecat în viețile noastre doar dacă i-am invitat, întrucât nu am mai vrut să rămânem uniți.

Dar când ne-am unit, am fost „o lumină pentru națiuni”. Conexiunea dintre străinii care au format primul grup al lui Avraam și națiunile din care provin este încă acolo, îngropată adânc în ei. Acesta este motivul pentru care națiunile nu se pot opri din a ne observa fiecare mișcare. De aceea, numai noi, reprezentanții a nenumărate popoare, am putea deveni „o lumină pentru națiuni”, un exemplu de „pace mondială” în interiorul națiunii noastre. Până în prezent, asta vor să învețe națiunile de la noi – acea unitate magică, ce a transformat mii de indivizi ostili într-o națiune solidă. În subconștientul lor se simte profund că le datorăm acest lucru, deoarece suntem nedespărțiți de ei și, în adâncul sufletului, asta simțim și noi.

Dar, de când am căzut în ură neîntemeiată, nu am demonstrat decât dispreț și desconsiderare unul față de celălalt, opusul a ceea ce lumea așteaptă de la noi. Într-o astfel de stare, indiferent de ceea ce facem, lumea ne va urî, deoarece negăm că este singurul lucru de care are nevoie de la noi.

În loc să demonstrăm unitatea, am căzut într-un cerc vicios de succes și mari realizări care duc la mȃndrie, ceea ce ne face să ne împărțim și mai mult între noi, ceea ce intensifică și mai mult ura lumii față de noi. Trebuie să înțelegem că orice ne separă intensifică ura lumii față de noi, și nimic nu ne separă mai mult decât succesul. Din acest motiv, orice facem, care este considerat în prezent o realizare, fiți siguri că în cele din urmă ne va fi împotrivă. Este un ciclu vicios de succes și ură, iar singura modalitate de a-l rupe este să ne concentrăm atenția numai asupra unității noastre.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate | Add Comment →