Când am început să-mi reformez relaţiile mele cu întreaga lume, cu toate celelalte suflete, şi cu prietenii din grupul care studiază cu mine, descopăr dintr-o dată că este numai Creatorul şi cu mine şi nimeni altcineva. Cu alte cuvinte, prietenii mei, lumea, natura minerală, vegetală şi animală, oamenii şi sufletele şi tot ceea ce mai este, sunt în esenţă, manifestări ale Creatorului care îmi aparţin mie.

De fapt, Creatorul nu mi se poate arăta El însuşi ca Lumină fără vas (Kli) deoarece nu aş avea nimic cu care să-L percep. De aceea, Creatorul a împărţit creatura în doua părţi: creatura însăşi, sufletul ei, şi celelalte dorinţe, în afară de această creatură şi care sunt proprietăţi ale Creatorului.

„Creatorul” (Bore) provine, în ivrit, din cuvintele „vino” şi „vezi” (Bo şi Re). Cu alte cuvinte, dacă fiinţa creată se conectează cu Kli-ul, care este aparent în afara ei, astfel exprimându-şi atitudinea faţă de Creator, atunci în acest vas apare Lumina. Toate acestea îi dau creaturii oportunitatea perceperii Forţei Superioare (raportata la sine).

Apoi, creatura începe să-l înţelegă „limbajul” Creatorului, conversaţia pe care Creatorul o are cu ea. Uneori, creaturii i se pare că acest Kli „exterior” este deasupra, alteori, că acesta este sub ea. Din când în când creatura vede lumea ca pe un gol, un vid fără nimic. Dar, dacă creatura realizează că este Creatorul acela care a făcut acest spaţiu gol pentru ca ea însăşi să-l umple cu dorinţa de dăruire (influenţă), atunci ea a primit un loc pentru muncă.

În acest gol există o lipsă a Luminii de credinţă, Lumina dăruirii, Hasadim (Milă). Dacă creatura este capabilă să umple acest spaţiu în mod consecvent cu Lumina de Hasadim, ea se alătură Creatorului şi poate găsi acolo şi Lumina de Hohma (Înţelepciune)

Atunci când Creatorul permite creaturii sa se simtă împlinită ea însăşi sunt stari contradictorii. Întâi simţi că stai în faţa unei Lumini enorme care deocamdată este în afara ta. Această senzaţie ne este dată de primele nouă Sfirot (Tet Reşimot). Trebuie să faci restricţie la asta, să ridici graniţele interioare astfel încât să poţi primi Lumina (în Nikvei Enaim) şi să lucrezi în trei linii pentru a putea măsura cu ecranul tău împlinirea aflată în faţa ta, sau să discerni cât anume poţi primi pentru a putea dărui.

Astfel avansăm, trecând prin diverse stări, nu totdeauna fiind conştienţi de ele. Dar ele se desfăşoară numai când noi nu uităm că este o singură Lumină şi un singur vas care este despărţit în mai multe părţi de dragul nostru şi pe care noi trebuie să le înglobăm in mod treptat în noi înşine cu intenţia de a dărui.

Pe această cale sunt două faze pentru noi. Prima este treapta de Bina (Hefeţ Hesed), unde o persoană nu se poate conecta într-adevăr cu ceilalţi şi deocamdată doar învaţă să reziste la egoismul lui sau al ei, să se ridice peste dorinţa lui, peste „înclinaţia rea” care a fost revelată în el şi să obţină Kelim de GE (Galgalta Enaim).

Mai târziu, persoana începe să lucreze cu „unirea proprietăţilor de Hasadim (Milă) şi Kli” când până şi dorinţele lui de primire, care sunt incluse în el, sunt folosite numai pentru dăruire.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala. 3/15/2011 Scrierile lui Rabaş

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Spiritualitate | Add Comment →