Coronavirus: Privind înainte

Este ca și cum am devenit participanți într-o poveste de la Hollywood și urmărim dezvoltarea evenimentelor din interior. Vom fi capabili să înțelegem esența a ceea ce se întâmplă și să anticipăm deznodământul?

Este deja clar, coronavirusul a devenit unul dintre acele evenimente rare, imprevizibile, cu consecințe de anvergură pe care Nassim Taleb le-a numit „lebede negre”. Mai târziu, privind retrospectiv, totul va deveni clar și logic, dar ceva se întâmplă deja acum. Cu toții avem câteva săptămâni sau luni de reflecții în fața noastră și nu ar fi înțelept să ratăm această oportunitate. La urma urmei, nu există accidente în natură și, deoarece condițiile necesare s-au dezvoltat deja, trebuie să le folosim în mod corespunzător și nu doar să așteptăm sfârșitul.

În fața noastră, se pare că sunt câteva luni cu un stil de viață foarte neobișnuit. Chiar și după ce s-a terminat, nu vom reveni la rutina anterioară. Viața noastră de zi cu zi va fi diferită. Cum, mai precis? Depinde dacă dorim să răspundem la întrebările de bază pe care ni le pune astăzi virusul.

„Când se va termina, ne vom întreba de ce ar trebui să mergem la serviciu la birou, să mergem la școală să studiem sau să ne antrenăm sau să mergem la cumpărături la magazin”, scrie dr. Einat Wilf. Poate, acesta va fi momentul în care vom lăsa în urmă structurile revoluției industriale.

Analiștii, oamenii de știință și șefii de companii discută deja despre noua paradigmă digitală, schimbarea abordării producției și eficiența acesteia, luarea deciziilor și siguranța. Pandemia a subliniat faptul că gândirea noastră inertă nu ține pasul cu tehnologia modernă.

Totuși, aceasta este doar o parte din imagine. La urma urmei, nu este vorba atât de mult despre tehnologie. Ideea este chiar conceptul de succes. Dacă nu ratăm această oportunitate, umanitatea va înlătura o mulțime din ceea ce este de prisos și va trăi vieți mai simple și mai practice, în exterior, și va trăi, de asemenea, vieți interioare mai pline și cu multiple fațete. Nu doar modul nostru de viață se va schimba, ci și modul în care gândim și simțim.

În acest moment, dorim un singur lucru: ca totul să se termine, dar hai să ne unim și să privim faptele în ochi. Ce ne spune situația actuală? Ce alte boli ale lumii revelează coronavirusul?

Ministerul Sănătății nu ne va spune despre ele. Directivele sale nu fac decât să ne deconecteze și să ne îndepărteze de viața impusă nouă de societate, cu valorile sale actuale, timpul liber și trecutul. Deodată, responsabilitatea reciprocă a încetat să mai fie o expresie goală. Prioritățile se schimbă dramatic. Divertismentul se schimbă în spațiul virtual.

Este mai degrabă un preludiu destul de sumbru, dar nu tragic. Încercăm să ne adaptăm și să construim un cadru nou. Îi ajutăm chiar și pe alții, străini, ceea ce ieri, pentru mulți era o prostie,. Pe de o parte, suntem limitați. Pe de altă parte, descoperim lucruri noi și neobișnuite. Este similar cu un copil în creștere, îndrumat de educatori, nu-i așa?

Urmând traseele bolii vedem cafenele, restaurante, magazine, centre comerciale, supermarketuri și săli de banchet. De fapt, această linie punctată de la o instituție la alta constituie aproape întreaga noastră viață. Călătorim în străinătate și peste tot este la fel: repetare fără sfârșit. Deși nu, este una limitată.

Acum, privind-o de departe, devenim un pic mai maturi și un pic mai înțelepți. Imperceptibil și implicit, în noi apare un sentiment nou. Avem o nouă atitudine față de timpul liber și de divertisment, precum și de ceilalți și de viața noastră. Vechile moduri s-au estompat puțin ca și cum orbirea ar dispare din ochii noștri și am vedea noi culori, luminoase.

Ceea ce astăzi pare a fi o închisoare, de fapt, ne oferă oportunitatea de a începe să ne tratăm pe noi înșine și lumea într-un mod mai profund și mai serios. Ne punem întrebări, care până acum, erau ascunse cu sârguință de paradigma anterioară.

De fapt, avem o șansă fără precedent de analiză. Virusul ne conduce către purificare și spre un fel de dezinfectare a minții și a sentimentelor. Ne ridică la un nou nivel de gândire, înțelegere, dorință și conectare. Fără să știm, suntem deja în contact cu nevoia unui sentiment, de care anterior, am fost lipsiți.

Să mergem mai departe; virusul nu va fi doar o amenințare, ci va deveni, de asemenea, o descoperire. Acesta subminează nu numai corpul, ci și conceptele și dogmele învechite, deschizând ușa către o nouă stare a umanităţii.

Primul nostru impuls este să închidem această ușă, să potolim clătinarea și să eliminăm obstacolul, într-un modul obișnuit. Dar stai, nu închide ușile conștiinței. În natură – în acest sistem integral unic – nu este nimic rău, nimic greşit. Toate răspunsurile naturii sunt adevărate și utile, chiar dacă într-un fel sunt distructive.

Nu putem lupta împotriva virusului prin reducerea sistemului în care trăim. Sistemul nu va pleca nicăieri și va continua să-și apere echilibrul. De la cine, putem cere un răspuns? De la noi. Noi suntem cei care agităm echilibrul general, prin balansarea bărcii. Avem orientarea către consumator, către lume și unul față de celălalt, de dragul de a ne lăuda prosteşte, din dorința de a ne plasa într-o poziție mai înaltă și mai bună, în comparație cu ceilalți. Întreaga noastră viață este subjugată acestei munci, ascunsă în spatele multor decorațiuni cu aspect solid, dar fad.

Drept urmare, la nivel de mediu, distrugem conștient Pământul. Greta Thunberg este precisă în acest punct. Cel mai important, distrugem ecologia socială și eșuăm tocmai în sarcina care ne-a fost atribuită de sistem.

Relațiile noastre și toate „progresele” noastre acționează în opoziție cu natura. Aducem dezechilibru și inarmonie în tot ceea ce atingem. Încercăm să cucerim sistemul care ne-a dat naștere. Cerem ca natura să ne asculte de dragul jocurilor noastre infantile și lipsite de sens.

Desigur, natura este împotriva acestui lucru. Nu este o coincidență faptul că virusul ne obligă să construim vieți mai sănătoase și relații mai responsabile, să abandonăm producția inutilă și să avem grijă unul de celălalt.

Poate că, odată creat un vaccin, sau când majoritatea oamenilor vor trece peste boală, ne vom îndepărta de izolare, fiind mai maturi și trăind diferit și mai bine. Poate că vom da un sens acestei pandemii, care până acum pare a fi o „lebădă neagră”, un obstacol nefericit și neprevăzut, pe linia noastră punctată.

Ulterior, o explicație logică va fi găsită pentru toate „lebedele negre”. Dar ce explicație vom da? Ce ne împiedică să facem asta acum?

De zeci de ani, am rătăcit în iluzia consumatorilor, distrugând viața generațiilor viitoare. Ne-am transformat în vârfuri, într-o mașină de supraproducție și indiferență globală, care produce gunoi și arde resurse umane și naturale de dragul egoismului. De ce ne-am întoarce la asta?

Chiar dacă începem să consumăm de două sau trei ori mai puțin, noi, copiii și nepoții noștri vom avea vieți mai sănătoase, mai calme, pline de bucurii mult mai creative, de durată și universale. O nenorocire obișnuită poate fi o trambulină spre un succes comun.

De fapt, virusul ne oferă o șansă de a supraviețui. Natura, spre deosebire de umanitate, nu strică și nu distruge nimic; ea se dezvoltă, fixează și corectează. Percepția noastră nu a ajuns încă la această imagine, dar suntem deja capabili să extrapolăm din cunoștințele noastre, să alergăm puțin înainte și să privim, dincolo de orizontul imaginat.

Apoi, vom vedea cât de ostili suntem față de natură. Ca o cohortă mongol-tătară, călcăm câmpurile naturii și încercăm arogant să o supunem cerințelor noastre egoiste.

Vom vedea brusc că fiecare dintre noi se confruntă cu natura și în spatele fiecăruia dintre noi este toată umanitatea. Toată lumea este responsabilă personal pentru echilibrul sistemului. Individul și colectivul sunt egali, spun Cabaliştii.

Virusul este rezultatul dezechilibrului cauzat de oameni în sistemul general. Omul este partea principală în acest sistem. Toate impulsurile sistemului sunt legate și concentrate asupra noastră. În cadrul lui, învățăm să răspundem unul pentru celălalt și, de asemenea, să răspundem pentru sistemul însuși.

Să nu uităm să respectăm distanța prevăzută, să stăm în carantină, să avem grijă de familiile noastre și să îi ajutăm pe ceilalți cât mai mult. A ignora aceste lucruri ar fi ca și cum ne-am îngropa capul în nisip și ne-am uita înapoi la ziua de ieri, când mâine este deja pe drum. Umanitatea se deosebește de animale prin faptul că suntem înzestrați cu imaginație și știm cum să anticipăm viitorul și să privim înainte. „Lebada noastră neagră” este mult mai mult decât ni se pare acum.

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul precedent: