Conexiunea este starea în care nimic nu se referă la mine sau la tine, ci este mai degrabă, “noi”. În acest context, este imposibil să distingi ceva ce aparţine uneia din părţi. Ea nu mai există. Ca şi cum ele ar împrăştia colorant în apă şi s-ar amesteca.

Şi nu este un exemplu specific, deoarece rămân, mereu, molecule de apă şi de colorant. De fapt, se pare că există ceva fără nici o amintire a componentelor şi a împărţirilor precedente. Ceva complet nou este creat.

Chiar şi într-un copil, distingem diferite caracteristici faciale moştenite de la tată sau de la mamă. Acelaşi lucru se produce în momentul coborârii lumilor de sus în jos. O parte ajunge la Zeir ANPIN de la Aba şi o parte de la Ima.

Dar, după aceasta, când încep să urce de jos în sus, totul se uneşte în Creator. Este vorba despre o acţiune sau o stare intermediară prin care noi ajungem la unificare. Şi, unificarea indică faptul că nu există decât unul singur, celelalte două părţi dispar. În lumea noastră, o astfel de uniune nu există, astăzi un cuplu este conectat şi mâine el poate divorţa.

A doua parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 01.12.2013, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate, Unitate | Add Comment →