De unde a venit Tora?

Intrebare: Cum și de unde a apărut Tora?

Raspuns: Cu mii de ani în urmă, o ființă umană a început să contemple la scopul existenței pentru prima dată, nu doar la corpul său perisabil și la cum să-l hrănească și cum să organizeze lumea în jurul lui.

S-a trezit o dorință în oameni pentru a ajunge la radacinile lor și să descopere ce îi formează, sculptează, creaeză și organizează bilogic.

Înțelegerea naturii biologice nu este o problemă. Problema este înțelegerea conform caror legi și cu ce intenție lucrează forțele care i-au creat.

Oamenii încă și-au pus aceste întrebari din generație în generație. De la întrebarea de bază despre sensul vieții, au penetrat din ce în ce mai adânc în natură, iar natura i-a ajutat să facă asta.

Intenția lor era simplă: și-au dorit să ajungă la originea vieții. Ei au căutat să înțeleagă de ce existăm în această lume și în ce mod este posibilă observarea stării noastre viitoare. Ne îndreptăm spre asta într-un mod dorit, ori mai este o altă direcție? Ar putea fi ca tot ceea ce facem să fie automat?

Dubiile au aparut în oameni cu privire la modurile diferite de viață, fie că este de preferat să avanseze în cadrul unei vieți persoanele, limitate sau să avanseze împreună cu întreaga umanitate. Nu este important că acest progres a fost compus din inventarea ciomegelor, vaselor de lut sau a colibelor. Cel mai important lucru este către ce ne îndreptăm intern. Cum putem să creeam destinul nostru viitor și dacă avem liber arbitru?

Aceste întrebări au condus umanitatea spre a începe să descopere forțele evoluției pe care le-au numit “puterea ascunsă” sau “îngerul Raziel”.

Oamenii au început să investigheze gradual de ce au apărut în ei abilitățile și cunoașterea, de ce ziua de astăzi este diferită de ziua de ieri și ce se întâmplă în natură de îi obligă să se schimbe.

Procesul evoluției este într-adevăr tipic maimuțelor, însă oamenii au contemplat, iar maimutțle nu. Maimuțele nu se schimbă pe ele și lumea din jurul lor, însă oamenii au o nevoie pentru a face asta. Cu alte cuvinte, de la început este o cunoaștere moștenită în oameni, care i-a condus înainte.

Întrebările sunt stimultate de asta, precum: “Dacă este o forță superioară, care trezește tot timpul gânduri și acțiuni noi în mine, pot decide eu încotro să-mi direcționez gândurile și să-mi determin acțiunile în modul acesta?

Pot obține un rezultat final care nu a fost în întregime așteptat de forța care mă controlează? Dacă acest rezultat este neașteptat, asta înseamnă că la baza concluziilor mele personale, eu însumi sunt conducătorul? Oamenii trebuie să cunoască dacă înaintează și dacă o fac corect.

Întrebarea despre liberul arbitru a apărut în oameni dintr-o înțelegere că oamenii sunt în întregime închiși în interiorul unei naturi deterministe care le controlează gândurile și emoțiile.

Oamenii nu au nimic al lor, ci mai degrabă tot ceea ce există în intelect și în emoții vine la ei dintr-o forță neclară, iar ei nu pot face nimic în legatură cu asta. Oamenii sunt parte a unui “dispozitiv” care le trimite semnale și care îi pune în mișcare. Asta se întâmplă chiar dacă o persoană nu simte dispozitivul și că nu se gândește că este o parte a lui.

Dacă acceptam presupunerea că totul funcționează așa, totul devine mai simplu. Actul conform instinctelor și dorințelor crează sistemele industriale, economice și politice; faci tot ceea ce îți vine în minte.

Nu iei în considerare întrebarea despre sursa gândurilor și dorințelor tale și cu ce scop au fost date, deoarece tu ești mecanismul implementării lor. Nu simțim că implementăm un program “străin”, deoarece simțim că este al nostru, traiește în noi și așa există umanitatea.

Deși nu este liber arbitru, meta-programul oferă oamenilor iluzia unui liber arbitru. Totuși, unii oameni încep să se întrebe “De unde primesc aceste semnale? Apar în mine spontan sau vin dintr-un program al unei puteri superioare?”

Punctele de vedere religioase susțin că dacă oamenii au fost creați de programul naturii, se pot baza pe programul de lucru pentru propriul lor beneficiu. Din moment ce natura superioară este cu un pas înaintea oamenilor, asta este bine, rezonabil si are compasiune, însemnând că totul este derivat din grația divină și ce va fi, va fi.

Acolo există un viitor punct de vedere care spune că dacă noi suntem controlați de natură, avem posibilitatea de a investiga acest sistem al controlului nostru, conectându-ne cu el și înțelegând în ce măsură și cum putem coopera cu el reciproc, deoarece natura a creat în interiorul nostru premisele pentru a-l înțelege.

Acesta este punctul de vedere care a fost formulat în Tora pe care a scris-o Moise, însă chiar înainte de crearea sa, au fost scrieri identice al altor Cabalisti. De la Adam înainte, toți aceia care au dobândit lumea spirituală au descris puterea superioară de control, mecanismul care activează întreaga creație.

Moise a scris cea mai cuprinzatoare carte, de la A la Z, de la “Bereshit” (“la inceputuri”, primul cuvânt din Tora) la “Israel” (ultimul cuvânt din Tora). Tot ceea ce se întâmplă în creatură de la prima sa fundație până la materializarea în lumea noastră, la fel ca și starea sa ultimă, sunt exprimate în Tora.

Tora este considerată a fi fundamentală. Deși este scrisă într-un limbaj unic, nu este nimic în ea care să aibă o semnificație literară. Tora nu vorbește despre oamenii care lucrează în lume, ci numai despre forțele care controlează creația, forțele care controlează imensul sistem care este dincolo de dobândirea noastră și în care noi și chiar și lumea noastră sunt incluse ca o mică parte a sa.

Tora este sistemul general de conducere al creației care include în el nivelele mineral, vegetal, animal și vorbitor ale naturii, începînd de la creația sa spirituală prin formarea sa materialistă, la concluzia reușită a dezvoltarii sale viitoare numită corectarea completă.

Din lectia de Cabala in limba rusa din 9/4/16

 

 

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul anterior: