Noul meu articol pe Linkedin “Devastarea artei poate salva Pământul?”

De la începutul anului a existat o tendință tot mai mare în rândul activiștilor pentru schimbările climatice de a deteriora cele mai mari comori ale istoriei artei, într-un efort de a crește gradul de conștientizare cu privire la schimbările climatice. Până acum, în acest an au avut loc douăsprezece incidente, dintre care șase au avut loc luna trecută. Incidentele au inclus aruncarea de piure de cartofi (pe tablourile lui Monet), supă de roșii (pe Cincisprezece flori ale soareluide Vincent van Gogh) și sânge fals (peClovnul lui Henri de Toulouse-Lautrec), precum și activiști care s-au legat de un exponat de dinozaur în Muzeul de Istorie Naturală din Berlin și de Fata cu un cercel de perle a lui Johannes Vermeer. În general, vizitatorii muzeului îi atacă verbal pe activiști în timpul acțiunii lor și se întreabă una peste alta cum se conectează acțiunile lor de fapt cu binele mai mare.

Sunt complet de acord cu furia vizitatorilor. Nimeni nu este impresionat de aceste izbucniri și nimic nu se va schimba, nici în mediul înconjurător nici în conștientizarea societății.

Mai rău încă, chiar dacă am deveni mai conștienți de schimbările climatice, nu am fi capabili să facem nimic în această privință, deoarece în ciuda discursului mediatic despre emisiile de gaze cu efect de seră, nu știm cu adevărat ce cauzează schimbările climatice și puținul pe care îl știm nu ajută prea mult. Fiecare erupție vulcanică de exemplu, aruncă atât de mulți poluanți în atmosferă, încât omenirii i-ar trebui luni, dacă nu ani, pentru a egala cantitatea. Cu toate acestea, deși există erupții vulcanice care au loc în întreaga lume la un moment dat, ele nu sunt considerate ca accelerând schimbările climatice.

Același lucru este valabil și pentru emisiile de gaz metan. Omenirea este acuzată că poluează atmosfera cu acest gaz toxic cu efect de seră, dar mlaștinile și dezghețul permafrostului din Siberia, Canada și Alaska emit mult mai mult decât noi, încât „contribuția” noastră la gazul toxic este mică.

Dacă toate acestea nu sunt suficiente, Gulf-Stream continuă să încetinească afectând negativ vremea atât în ​​Europa cât și în America de Nord. O ştire publicată în Severe Weather Europe încă din aprilie a avertizat că „Curentul Golfului și circulația generală a Atlanticului se apropie de un punct critic de colaps”. Putem face ceva pentru a opri asta?

Pe scurt, ecosistemul global este prea mare și (în principal) prea complex pentru a fi înțeles. Nu știm exact ce ar trebui să facem (dacă este ceva), pentru a inversa sau chiar a încetini schimbările climatice.

Cu toate acestea problema noastră nu este că clima Pământului este prea complexă pentru a fi înțeleasă, ci că ne concentrăm să încercăm să o înțelegem și nu pe adevăratul vinovat, cel care ne provoacă toate problemele, nu numai schimbările climatice: natura umană. Există nenumărate alte probleme, în afară de schimbările climatice, și ele de asemenea, provin din același motiv – că natura umană este coruptă, putrezită până la miez. Deteriorarea picturilor de neprețuit atrage furie nu pentru că oamenii sunt supărați că există schimbări climatice. Sunt supărați pentru că activiștii își manifestă propria natură coruptă, nepăsarea și neconsiderarea sentimentelor celorlalți și dorința de a distruge unele dintre cele mai prețuite bunuri ale umanității, pentru a-și satisface propriile capricii.

Dacă ne-am concentra pe adaptarea naturii umane la lumea în care trăim, nu ne-am confrunta cu nenumăratele probleme pe care noi înșine le provocăm. Cine poluează pământul, apa și aerul? Cine ucide milioane de oameni în fiecare an pentru pura satisfacție a ego-ului? Cine sărăcește națiunile și exploatează femeile și copiii? Cine face trafic cu sclavi pentru muncă silnică și abuz sexual? Cine profită de medicamentele de care toată lumea are nevoie, pentru boli care ar putea fi prevenite? Cine face ca milioane de tineri să fie dependenți de droguri în fiecare an? Și cel mai rău dintre toate, cine dă vina pe toți ceilalți pentru problemele pe care el însuși le provoacă? Un singur lucru face toate cele de mai sus: propriul nostru ego. Până nu-l punem la punct, nu vom repara nimic.

Atât timp cât refuzăm să recunoaștem că noi suntem problema și nu ceea ce facem, ci noi înșine, lucrurile vor continua să decadă. S-ar putea să ne uităm la războaie mondiale nucleare, dezastre naturale de o magnitudine fără precedent care vor devasta omenirea, evenimente climatice extreme care vor pârjoli sau îngheța zone atât de vaste de pământ încât vor fi prea mulți refugiați climatici de gestionat, erupții vulcanice, cutremure și tsunami de intensități care ne vor micșora eforturile de a ne proteja împotriva lor, urgii în care oamenii vor cădea ca muștele și multe alte suferințe pe care natura ni le poate provoca. Natura este foarte imaginativă când vine vorba de pedeapsă și nu se va lăsa până când nu ne dăm seama că problema nu este ceea ce facem, ci cine suntem.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate | Add Comment →