Trebuie doar să ne direcţionăm corect inimile. Acest lucru nu depinde de persoana însăși ci de mediul înconjurător, dacă acesta este îndreptat către scopul pe care și l-a ales. Când o persoană intră într-un astfel de mediu și vrea să se alăture prietenilor săi, își îndreaptă inima din ce în ce mai precis către scopul ales de toți ceilalți.

De aceea mergem la Convenţie, pentru a fi impregnați de același spirit care există în ea. Corectarea noastră depinde de cât de bine reușim să o facem.

Inima sunt toate dorințele unei persoane. Îmi doresc ca inima mea să fie împreună cu toate dorințele prietenilor care luptă pentru același scop. Poate că acum nu o descriem cu exactitate, dar încercăm mereu să o realizăm, ca într-o priveliște care este din ce în ce mai precis îndreptată către țintă, făcând-o mai clară, mai apropiată și mai dezirabilă.

Dacă gândurile, dorințele și aspirațiile noastre sincere sunt mult mai conectate, ca și cum ar fi într-o singură persoană cu o singură inimă, influențăm astfel forța generală superioară, Creatorul și mai mult: cu cât ne unim mai mult eforturile și ne concentrăm asupra Lui ca singura forță care determină totul, construim mai precis imaginea Lui în noi; după cum este scris: „Voi M-aţi făcut”.

Cu cât ne înfățișăm mai corect Creatorul, cu atât ne vom apropia de El, ne vom conecta cu El și vom începe să-L simțim. Acesta este scopul muncii noastre – să ne corectăm inimile. O persoană nu este capabilă să-și corecteze gândurile, dar își poate îndrepta inima direct către Creator și atunci toate gândurile sale vor fi doar despre cum să-I aducă mulțumire Creatorului. Când inima mea este complet îndreptată departe de mine spre dăruire, lumina superioară va domni în ea.

Din Lecţia zilnică de Cabala 2/22/23, „Pregătirea pentru deschiderea inimii la Congres”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →