Ne-am născut în această lume cu dorința de a primi plăcere, având o inimă egoistă în care există un punct special: punctul de început al lumii superioare, punctul de început al părții divine, de deasupra. Trebuie să transferăm importanța și semnificația dorinței noastre de a primi către punctul în care ne aduce plăcere dorința da a dărui. Din dorința de a primi plăcere trebuie să rămână doar un punct negru și dorința de a dărui, iar din acest punct, această sămânța, această mică scânteie, ar trebui să ajungem la magnitutidinea și amploarea Binei și a lui Keter.

Astfel avansăm de la o lume la alta. Totul depinde de importanța punctului din inimă, punctul de dragoste și dăruire, de existența eului în interiorul prietenului, prin ignorarea dorinței egoiste până când aceasta se micșorează la mărimea unui punct. Deși la început simțim întreaga lume în această dorința, totuși, ulterior, se transformă într-un punct care inițial a fost în cele patru etape ale Luminii directe: un punct negru în interiorul luminii albe. De asemenea, scânteia dăruirii se extinde la magnitudinea lumii infinite, umplând totul cu lumină.

Trebuie să facem toate aceste schimbări prin propriile eforturi, pentru a crește valoarea și mărimea punctului de dăruire și dragoste a acestei scântei de spiritualitate, a proprietății Creatorului și, simultan, de fiecare dată, să anulăm dorința de a primi plăcere pentru sine, plăcere prin care percepem întreaga lumea.

Întreaga noastră muncă este să reducem lumea la un singur punct negru și să descoperim în noi scânteia spiritualității pe care să o ridicăm la lumea infinitului, la lumea vastă și luminoasă.

Acest întreg proces începe cu starea de embrion, atunci când acordăm atenție doar punctului Luminii albe, doar scânteii spirituale și facem tot ce este posbil pentru a mări această scânteie. Ne imaginăm a fi în Bina, în pântecul mamei, în felul acesta avansând. ¹

De regulă, în acest moment, aspirații egosite tot mai mari se trezesc în persoană și anume de a se realiza material, de a deveni faimos, etc., acestea fiind opuse dorinței de anulare. Aceasta este exact munca care ne este dată de deasupra. Până când persoana nu este de acord să fie un zero, să să anuleze, să nu dorească nimic, nici pentru moment și nici pentru viitor, nu va putea să intre în lumea spirituală și să devină un embrion spiritual. ²

Dacă persoana nu se anulează la un singur punct, nu va putea intra în starea de embrion. Este necesar să simțim bine asta, pentru a putea înțelege unde este spațiul cât un vârf de ac, pentru a putea penetra astfel spre lumea spirituală.

Forța care ne atrege în spiritualitate, numită Moise, ne duce către muntele Sinai, care pentru noi semnifică toate îndoielile noastre. Este o simțire foarte dificilă, iar persoana trebuie să fie de acord cu această simțire și să fie pregătită să continue în ciuda a nenumărate îndoieli și umiliri, reducându-se astfel complet la zero. Dacă persoana își reduce dorința de a primi la minim, cât doar pentru necesarul existenței sale, prin care natura sa și Creatorul o obligă să trăiască, atunci este pregătită să primească Tora. ³

Trebuie să permitem superiorului să lucreze asupra noastră și să avem complet încredere în El, precum un copil în brațele mamei sale sau în pântecul ei. Întreaga lume este un pântec de mamă și noi trebuie să devenim un embrion. Imaginați-vă cum facem asta: trebuie să ne reducem dorințele, gândurile și acțiunile pentru sine. Poate muncim mult, dar este ca și cum nu am face nimic noi înșine; superiorul lucrează prin noi. Noi vrem doar să simțim cum El ne operează și ne conduce. ⁴

Din prima parte a Lectiei de Cabala 9/5/2018, Lectia cu topic “Conceptia”

1 Minutul  0:20

2 Minutul 19:37

3 Minutul 35:51

4 Minutul 41:41

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →