Creatorul ne îndepărtează cu o mână puternică pentru a ne conecta și mai mult. Și atunci vom simți mâna Lui puternică ca pe o îmbrățișare puternică.

Dacă nu ne împingem unul pe altul, atunci vedem că nici Creatorul nu ne împinge. Și dacă ne îmbrățișăm, vom simți că și Creatorul ne îmbrățișează.

Este ca și cum avem spini ascuțiți pe noi nu ne lasă să ne îmbrățișăm. Dar înțelegem că acești spini aparțin Creatorului și nu unui prieten. Și dacă în efortul de a-mi îmbrățișa prietenii simt spini ascuțiți și respingere, atunci aceștia sunt spinii mei, ura mea și nu a lor, oricât mi se pare că prietenii sunt de vină.

Prin urmare, în ciuda a tot acceptăm în credință mai presus de rațiune: mai întâi prin forță și apoi de bunăvoie. Și atunci toți spinii nu doar dispar, ci se transformă în lipiciul conexiunii noastre indisolubile.

Din Lecția zilnică de Cabala 4/12/22, “Pesach (Paştele)”

Filed under: Spiritualitate | Add Comment →