Remarcă: Aproape toți dintre noi vrem să fim buni și să ne străduim să fim cei mai buni tot timpul. Oamenii de știință susțin că necesită curaj pentru a fi imperfect.

Comentariul meu: Cel care tot timpul verifică: Nu ești tu rău; ești mai rău ca ceilalți, etc.? Aceasta este o persoană nefericită. Nu se bucură de el, însuși, însă se uită la tot în comparație cu ceilalți. Nimic bun nu va ieși din asta, deoarece noi toți suntem diferiți.

Este imposibil să compar, numai dacă toți parametrii noștri coincid cu toți parametrii unei alte persoane și totuși ea are mai mult succes ca mine. Dar dacă suntem diferiți, atunci ce este de comparat?

Să presupunem că parametrii mei sunt mai răi într-un anumit fel și parametrii altei persoane sunt mai buni într-un fel, sau vice versa. În mod natural, vor fi diferențe. Și ce? În acest caz ei spun: „Du-te la făuritorul care m-a făcut”. Nu depinde de tine.

Remarcă: Oamenii de știință susțin că în spatele dorinței de a fi bun este grija pentru propriul prestigiu.

Comentariul meu: Natural.

Remarcă: Cel care este cu adevărat îngrijorat de alții nu va irosi niciun timp valoros pentru a descoperi dacă el e bun sau rău. El pur și simplu nu este interesat de asta.

Comentariul meu: Absolut. O face pentru binele celorlalți sau nu?

Remarcă: Aici se afirmă că el acționează pentru propriul bine.

Comentariul meu: Deci înseamnă că toate acestea sunt vicioase și nimic bun nu va ieși într-un final. Omul ar trebui să se dezvolte în direcția unui beneficiu mai mare pentru ceilalți.

Întrebare: Ce beneficiu aduce asta unei persoane?

Răspuns: Ceea ce el revelează Creatorului, deoarece nu este niciun alt bine pentru oameni. Doar să le reveleze Creatorul.

Ce înseamnă asta? Să le arăți că este un scop care trebuie obținut și să îi ajuți în asta. Asta este tot, nimic mai mult. Să nu te gândești la tine, însuti. Se simte atât de confortabil, calm și bine.

Doar când te gândești la alții – o viață foarte bună. Asta este cel mai sigur, cel mai bine și cel mai benefic lucru pe care o poate face o persoană – să-i ajuți pe alții să ajungă la Creator.

Aceasta este cea mai bună stare, atunci când nu contează ce se întâmplă cu tine. Important este că te devotezi acestui meșteșug.

De pe KabTV: „Știri cu Michael Laitman”, 6/25/19

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →