Comentariu: În lumea noastră, în general se crede că dragostea este atunci te dărui pe tine persoanei pe care o iubești. În timp ce în exemplul cu oaspetele și gazde, se propune un fel de relație rațională, foarte asemănătoare cu familiile occidentale care acceptă independența: „Acesta este al tău și acesta este al meu”.

Răspunsul meu: Nu, nu este așa. Adevărul este că există o iubire absolută din partea Creatorului. El ne-a creat cu toate dorințele noastre și vrea să le îndeplinească fără nicio condiție. Și este același lucru de partea noastră. Vreau să-mi folosesc toate dorințele pentru a-l împlini pe EL. Vreau să mă dăruiesc complet pentru a-I aduce mulțumire. Nu este iubire? Aceasta este dăruire completă.

Chiar dacă există un egoism extraordinar în mine, dorințe uriașe interioare, calități teribile, le actualizez exact folosindu-le pentru a dărui, mă ridic deasupra lor în realizarea lor în dăruire.

Și se dovedește că mă ridic mai presus de toate aceste dorințe în iubire completă și predare, mai degrabă decât în ​​calculul iubirii occidentale, deoarece calculul se face numai cu ego-ul meu: ce pot folosi mai mult pentru a dărui gazdei? În timp ce gazda folosește egoismul meu pentru a mă „hrăni” cât mai mult posibil.

Întrebare: Dar această abilitate trebuie dobândită deoarece nu este dată atât de ușor la naștere. Cum pot obține capacitatea de a discerne unde să folosesc sau nu această putere și cum să o folosesc?

Răspuns: Lumina care reformează, care vine de la Creator, ne dezvăluie sinele nostru interior în așa fel încât să încep să-mi simt toate trăsăturile, calitățile, punctele forte, gândurile și dorințele. Încep să combin toate trăsăturile din mine, astfel încât de fiecare dată Hesed, Gevura, Tifferet, Netzach, Hod, Yesod și Malchut să se ridice la Keter, Hochma și Bina.

Încep să lucrez în interiorul meu, cu instrumentele mele interioare și astfel îmi dezvolt sufletul. Acestea sunt părțile sufletului meu. Lucrez cu ele, literalmente, ca şi cu penseta, folosesc puțin mai mult din asta, mai puțin din asta și îmi dau seama cum mă pot aplica într-un mod diferit pentru a maximiza dăruirea pentru Creator în fiecare moment.

Și treptat ajung într-o stare în care mă fixez pe El. El devine ca partenerul meu, El se îndreptă spre mine, în timp ce eu mă îndrept spre El.

Încep să elaborez strategii pentru a obține realizarea reciprocă maximă în acest cerc de interacțiuni, când El se manifestă pe deplin ca sursă de plăcere și eu mă manifest pe deplin ca sursă de primire a acestei plăceri pentru a-I face plăcere, bucurându-l.

Adică îi transmit practic Lui numai gândul meu: motivul pentru care mă bucu. Din punct de vedere fizic, primesc toată împlinirea din mine.

KabTV „Puterea cărții Zohar” # 6

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →